Anticorupţie pentru toată lumea

În România, structurile cu atribuţii de control în domeniu se calcă pe picioare Înfiinţată prin Legea nr.161/2005, Direcţia Generală Anticorupţie se dovedeşte a fi doar o

În România, structurile cu atribuţii de control în domeniu se calcă pe picioare

Înfiinţată prin Legea nr.161/2005, Direcţia Generală Anticorupţie se dovedeşte a fi doar o instituţie de imagine, creată pentru a demonstra Uniunii Europene preocuparea autorităţilor române de a lupta cu corupţia.

Numai în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor mai există două structuri care au acelaşi obiect de activitate: Corpul de Control al Ministrului şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă. În plus, Direcţia Naţională Anticorupţie este un Parchet specializat, sprijinit în activitatea de urmărire penală atât de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, cât şi de specialişti cu înaltă calificare în diferite domenii.

Dispute între DNA şi DGA

Practic, domeniul acoperit de DGA în momentul de faţă era asigurat din punct de vedere al legislaţiei cu mult înaintea înfiinţării acestei direcţii. Efectul dublării sau chiar triplării acţiunilor mai multor instituţii care se ocupă de acelaşi lucru a culminat cu disputele pe faţă dintre Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Iată ce îi scria procurorul Daniel Morar, şeful DNA, lui Marian Sântion într-o scrisoare oficială din noiembrie 2006: "Sunt nevoit să îmi exprim din nou profunda nemulţumire faţă de felul în care DGA, sub conducerea dumneavoastră, îşi promovează politica de comunicare. Consider că, de această dată, situaţia este chiar mai gravă decât în cazurile anterioare, de vreme ce instituţia pe care o conduceţi a înţeles să transmită către mass-media date nereale (…) Singura contribuţie a DGA a fost aceea că denunţul a fost înregistrat la Direcţia Generală Anticorupţie, care, mai apoi, a orientat denunţul, aşa cum impune legea, către instituţia noastră". Scrisoarea a fost transmisă după ce DGA a trimis un comunicat de presă în care şi-a atribuit prinderea în flagrant a unui lucrător vamal. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 120/2005, ofiţerii de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa de a efectua acte de cercetare penală doar pentru faptele săvârşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

DGA a consumat aproape 8 milioane de euro într-un an

Noul sediu al DGA a costat 3 milioane de euro. În anul 2006 s-au efectuat plăţi în valoare totală de 16.635.165,85 lei, adică aproape 5,9 milioane euro, cea mai mare parte din sumă fiind alocată personalului. 1.037.711,51 lei au fost cheltuiţi pentru materiale şi servicii. În cadrul DGA sunt angajate aproximativ 330 de persoane. Din totalul de funcţii ocupate în cadrul DGA, 77 la sută sunt operative, iar 23 la sută asigură sprijinul tehnic. 56 la sută dintre angajaţii DGA provin din cadrul IGPR, 10 la sută din cadrul DGIPI, 9,5 la sută din cadrul poliţiei de frontieră, 5 la sută din jandarmerie şi 2,5 la sută din Aparatul Central al MAI. Restul provin din celelalte instituţii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerul de Justiţie şi din sursă externă.

Mita prefectului Prisăcaru, singurul caz important

Anul trecut, singurul caz important la care au participat ofiţerii DGA a fost cel al prefectului de Iaşi, Radu Prisăcaru. Din cele 1.959 de persoane anchetate de DGA în 2006, 62 au fost cercetate în stare de arest, 218 au fost prinse în flagrant, iar 500 au fost puse sub învinuire.Infracţiunile cel mai des întâlnite în dosarele DGA au fost, în 2006, darea de mită - 32 la sută, luarea de mită - 32 la sută şi primirea de foloase necuvenite - 14 la sută. Cele mai multe cazuri de corupţie au fost înregistrate la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, instituţie din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor cu cel mai mare număr de angajaţi.

Motivele demisiei lui Sântion, respinse de ministrul de interne Vasile Blaga

Procurorul Marian Sântion a lăsat să se înţeleagă faptul că şi-ar fi dat demisia din cauza unor chestori influenţi din MAI cărora le-ar fi deranjat interesele. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a respins categoric interpretările conform cărora "demisia directorului general al Direcţiei Generale Anticorupţie a fos pusă pe seama faptului că anchetele derulate de această structură ar viza angajaţi cu funcţii de conducere din MAI". De altfel, la începutul lunii februarie, cu prilejul inaugurării noului sediu DGA, Vasile Blaga s-a declarat mulţumit de activitatea acestei instituţii, adăugând că ar fi bine dacă şi în alte ministere ar lua fiinţă astfel de organisme anticorupţie. Întrebat dacă şi-a dat demisia pentru că nu a mai avut susţinerea ministrului administraţiei şi internelor, procurorul Marian Sântion a declarat sec: "Mi-am dat demisia din motive profesionale".