Tuberculoza, imposibil de eradicat

O treime din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch, atrag atenţia specialiştii cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei. O persoană infectată cu bacilul tuberculozei la 8 ani se poate îmbolnăvi de-abia la 38 de ani. Iar în acest timp este posibil să mai fi infectat încă zece persoane.

Între a fi infectat cu bacilul Koch şi a avea tuberculoză (TBC) este o mare diferenţă, subliniază specialiştii. Mai exact, o persoană poate să contracteze infecţia în copilărie, dar să nu aibă simptome de boală decât după câteva zeci de ani, când bacilul s-a multiplicat excesiv în corp. Chiar şi atunci când începe să se manifeste, prin tuse persistentă, diagnosticul se pune tardiv. Astfel, o persoană cu TBC poate infecta încă zece persoane din jur.

Citiţi şi:

Bolnavii de TBC nu găsesc un antibiotic vital pentru vindecarea lor

Microbii ne pot schimba comportamentul

Iar dintre acestea este aproape sigur că una va dezvolta tuberculoză la rândul ei. „Aproape garantat, de la un bolnav de TBC se mai îmbolnăveşte încă unul. Acesta este motivul pentru care putem spune că, practic, tuberculoza este o boală imposibil de eradicat", explică asistentul universitar Anca Macri, medic primar pneumolog în cadrul Institutului Naţional de Pneumologie „Marius Nasta".

Orice abatere de la tratament, periculoasă

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa tuberculozei. Însă prin Programul Naţional de Control al Tuberculozei se iau măsuri riguroase pentru ţinerea sub evidenţă a noilor cazuri şi pentru supravegherea atentă a tratamentului. Mai exact, tratamentul tuberculozei se face sub directa observare a unui medic, strategie cunoscută în lumea medicală sub numele de DOT (Directly Observed Therapy).

„Pentru fiecare doză de tratament, pacientul trebuie să fie sub supraveghere medicală. În acest mod, schema de tratament, care este standardizată la nivel mondial, ar trebui să aibă succes în 98% din cazuri. Orice modificare a schemei face ca ea să fie mai puţin eficientă. Ba, mai mult, există riscul ca bacilii să devină rezistenţi la tratamentele uzuale", atrage atenţia medicul Anca Macri.

Progresele înregistrate până acum cu ajutorul Programului Naţional de Control al Tuberculozei sunt creşterea ratei de succes terapeutic la cazurile noi de TBC la 84,31% în 2009. De asemenea, specialiştii spun că rata de detecţie a tuturor cazurilor de TBC a ajuns la aproximativ 80% în 2009.

Un bacil rezistent

Partea bună este că tratamentul este oferit gratuit tuturor celor peste 21.000 de bolnavi înregistraţi în România. Partea mai puţin bună este că unul dintre medicamentele de vârf în tratamentul tuberculozei este rifampicina, un antibiotic de spectru larg, care se dă şi în alte infecţii.

„Rifampicina este recomandată, de multe ori, de medici din alte specialităţi pentru infecţii dentare, ORL sau ginecologice, ceea ce nu este bine, mai ales în cazul în care persoana respectivă este infectată şi cu bacilul tuberculozei.

În această situaţie, există un risc crescut ca bacilul respectiv să devină rezistent la rifampicină, care este cel mai important medicament în tratarea TBC-ului", semnalează medicul Anca Macri.

Radiografia nu este metodă de screening

În momentul de faţă, în România se fac radiografii pulmonare ca metodă de screening, adică pentru depistarea eventualelor infecţii cu bacilul Koch la grupele de risc, cum sunt profesorii, medicii etc. „Radiologia nu trebuie privită ca o metodă irefutabilă de diagnostic. Îşi are utilitatea ca metodă de screening doar la populaţia simptomatică", precizează medicul.

Rezistenţa la tratament, o problemă majoră

În ultimii ani, statisticile arată o reducere a incidenţei noilor infecţii cu bacilul Koch. Cu toate acestea, a crescut numărul persoanelor care au dezvoltat o formă de tuberculoză rezistentă la tratament, cunoscută sub denumirea de TBC MDR (tuberculoză multi-drog rezistentă).

Dacă în cazul tuberculozei normale tratamentul este foarte ieftin şi este gratuit pentru toţi bolnavii, în cazul TBC-ului MDR, acest tratament poate fi şi de 100 de ori mai scump, atrag atenţia specialiştii. De aceea, nici nu este asigurat pentru toţi bolnavii cu această formă a afecţiunii, ci doar pentru puţin peste jumătate dintre ei.

Mai exact, din 1.500-1.600 de bolnavi cu TBC MDR, 850 primesc tratament gratuit. Din anul 2004 şi până în prezent, medicaţia pentru tratamentul TBC-ului multidrog rezistent în România a fost asigurat printr-un proiect al Fondului Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei, prin intermediul Romanian Angel Appeal.

Din iunie, statul va suporta costurile

„Fondul Global se ocupă însă mai ales de statele non-UE. Astfel, din luna iunie a acestui an (n.r. - 2011), nu vom mai primi tratament gratuit prin intermediul Fondului", semnalează profesorul doctor Constantin Marica, vicepreşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Pentru rezultate optime, tratamentul TBC-ului MDR durează doi ani. Costurile medicamentelor pentru un singur bolnav ajung la 26.000 de lei. Iar din luna iunie, statul român va trebui să suporte aceste costuri, atrage atenţia specialistul. „Dacă nu, ne vom afla într-o situaţie dezastruoasă, în condiţiile în care tuberculoza multidrog rezistentă reprezintă între 13 şi 20% din totalul cazurilor de TBC, în funcţie de regiunea ţării", spune prof. dr. Marica.

TBC-ul MDR apare, de cele mai multe ori, în situaţia unui tratament administrat incorect sau în cazul în care o persoană infectată cu bacilul Koch fără să ştie ia antibiotice la întâmplare (de exemplu, rifampicină). Un tratament prompt şi corect al tuberculozei va duce la scăderea incidenţei formei rezistente la medicamente.

"Între 13 şi 20% din cazurile de TBC sunt rezistente la tratament, în funcţie de regiunea ţării.''
Prof. dr. Constantin Marica
vicepreşedintele Societăţii Române de Pneumologie

Cifre îngrijorătoare

Prin TBC mor mai mulţi copii şi adulţi tineri decât prin orice altă boală infecţioasă. În lume, la fiecare zece secunde, un om moare de TBC, iar la fiecare două minute, victima este un copil.
- 80% din bolnavii de TBC au vârste cuprinse între 15 şi 45 de ani.
- Tuberculoza este cel mai mare ucigaş al femeilor tinere, fiind responsabilă de 9% din decesele femeilor cu vârste curpinse între 15 şi 44 de ani.
- Oricine se poate infecta cu bacilul Koch, iar 10% din cei infectaţi vor dezvolta boala.
- OMS estimează că o treime din populaţia globului este purtătoare de bacil.
- Un singur bacil Koch ajuns în organism poate rămâne în stare latentă zeci de ani, se poate multiplica, după care, la slăbirea sistemului imunitar, poate declanşa tuberculoza.

România: peste 20.000 de cazuri

Deşi numărul de cazuri noi şi de recidive a scăzut constant în ultimii zece ani, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană şi pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte incidenţa tuberculozei (numărul de cazuri noi de boală). Dacă în 2002 incidenţa era de 142,2 cazuri la suta de mii de locuitori, ea a scăzut la 110,1 în 2007 şi la 90,5 în 2010.

Anul trecut au fost înregistrate 16.021 de cazuri noi, 3.374 de recidive şi 1.940 de retratamente. De asemenea, mortalitatea prin TBC a scăzut în ultimii zece ani în ţara noastră, ajungând la 7,1 la suta de mii de cazuri.