„Realitatea de pe hârtie” care ucide. De ce pacienții cu cancer din patru județe n-au nicio șansă la radioterapie

Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Sănătății și CNAS, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) semnalează accesul dificil al pacienților oncologi la serviciile de radioterapie și cer soluții urgente. Potrivit lui Cezar Irimia, președintele FABC, în mai multe județe din țară lipsesc cu desăvârșire centrele de radioterapie, iar un deficit major de infrastructură este înregistrat în Muntenia și în Sud-Estul țării. Astfel, resursele din București devin suprasolicitate. Reprezentanții Federației cer autorităților utilizarea tuturor resurselor, indiferent că vin din mediul de stat sau privat. Probleme sunt și cu medicamentele. 

FOTO Ministerul Sănătății

Capacitatea de ,,pe hârtie" ar fi mai mare decât cea reală

Potrivit Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC),  55% dintre pacienții diagnosticați cu cancer au ca indicație de tratament radioterapia, iar necesarul anual de tratament doar în aria București–Ilfov și județe limitrofe este de minimum 10.000 pacienți/an. Cu toate acestea, doar în primele trei trimestre din 2025, centrele de radioterapie din București și Ilfov ar fi  tratat peste 9.000 de pacienți în cadrul Programului Național de Radioterapie. 

,,Capacitatea de tratament, indiferent daca este in centre publice sau în centre private, nu poate fi considerată suficientă din niciun punct de vedere. Autorităţile susțin că serviciile de radioterapie in București-Ilfov sunt furnizate prin aproximativ 25 de acceleratoare, dintre care 13 sunt în centre publice. Adică mai mult de jumătate din servicii ar trebui sa fie acordate pacienților în centre publice, în condiții de celeritate și calitate crescută a actului medical.

Realitatea ne arata însă că această capacitate este doar pe hârtie și centrele publice din zona București-Ilfov acoperă la ora actuală doar puțin peste 10% din necesarul de servicii de radioterapie, raportat la valoarea decontărilor din programul național. Acest procent a fost în continuă scădere în ultimii ani, cu 15% in 2023 si 12% in 2024", spun reprezentanții FABC. 

Presiune pe centrele din București și Ilfov

Totodată, spun că, din cauza deficitului major de infrastructură de acest tip resimțit în Muntenia și regiunea de Sud-Est a țării, se pune presiune mai mare pe centrele din Capitală și zona limitrofă. 

,,Baza teritorială și demografică deservită de centrele din București-Ilfov este mult mai extinsă. In județele Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița, care cumulat au o populație de peste 1.300.000 de persoane (peste 50% din populația Municipiului București), nu există centre de radioterapie".

Cerințele către Ministerul Sănătății și CNAS

Prin scrisoare deschisă, FABC cere Ministerului Sănătății și CNAS să ia în calcul și alte resurse. 

,,Orice resursă suplimentară care poate să fie folosită în cadrul Programului național de oncologie este vitală pentru pacienţii care au indicație de radioterapie, indiferent dacă aceasta vine din sectorul public sau cel privat.

Facem apel pe această cale să luați act de situația reală a necesarului de radioterapie și să cooptați în cadrul programului toate resursele disponibile în sistemul de sănătate, fără a ține cont de proveniența acestora – publică sau privată". 

Accesul la medicamente, o altă problemă

Problemele legate de accesul la radioterapie nu sunt singurele cu care se confruntă pacienții oncologici, spun reprezentanții FABC. În unele cazuri, tratamentul este obținut în instanță. 

„Pacienții se tem că, dacă tratamentul lor nu este disponibil la timp, le scad șansele de supraviețuire. De foarte multe ori, li se recomandă un medicament care nu este decontat, iar astfel sunt nevoiți să meargă în instanță pentru a solicita o ordonanță prezidențială de la judecător, pentru a avea acces la medicamentul de care au nevoie. În alte situații, dacă medicamentul este disponibil, pacientul trebuie să aștepte actualizarea protocolului național de prescriere, achiziția de către spital, alocarea fondurilor bugetare etc. — un lanț administrativ care, dacă nu se sincronizează la timp, poate duce la întârzieri de săptămâni sau chiar luni până când medicamentul devine efectiv disponibil pacientului", a declarat Alin Bujan, director executiv FABC pentru „Adevărul”.