De ce este greu de dovedit că metalele grele produc cancer la oameni. Explicațiile specialiștilor

0
Publicat:

Contaminarea cu metale grele poate produce cancer. Cel puțin asta spun studiile internaționale. Din păcate, în România nu există nicio posibilitate de a determina în ce măsură aceste metale grele provoacă afecțiuni. Nu există statistici, dovezi, iar pentru a le aduna, e nevoie de mult timp.

Flotatia centrală este lângă Baia Mare, zonă poluată cu metale grele FOTO Go Green Resources
Flotatia centrală este lângă Baia Mare, zonă poluată cu metale grele FOTO Go Green Resources

O organizație non-guvernamentală cu activitate în domeniul mediului, Go Green Resources, afirmă că metalele grele (care se află și în depozitele din jurul Băii Mari și din tot județul) provoacă cancer.

Lângă Baia Mare și în tot județul se află acele depozite de deșeuri miniere abandonate după închiderea mineritului. Cu toate că unele dintre ele au fost ecologizate, o altă parte dintre iazurile de steril continuă să polueze cu metale grele.

În România nu există nicio statistică, nicio dovadă care să confirme asocierea acestei boli cu intoxicațiile cu metale grele, cu toate că am avut industrie grea care a provocat o serie de boli profesionale. Însă studiile internaționale publicate de cercetători științifici au dovedit aceste asocieri.

Expunerea la agenți patogeni și localizarea cancerelor

Astfel, expunerea la azbest a fost asociată cu cancerul localizat în pleură și peritoneu, plămâni, laringe, tract gastrointestinal sau rinichi. Expunerea la cadmiu, cu cancerul la plămâni. Expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice, siliciu sau fumuri de metale găsite în topitorii de metale, cu cancerul la plămâni.

Datele se află în Manualul de medicina Muncii, din 2000, de Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca și semnat de autorii Aristotel Ciocârla, Lucian Tefas și Marilena Petran.

Iazul de steril Tăuții de Sus  FOTO Go Green Resources
Iazul de steril Tăuții de Sus FOTO Go Green Resources

În ediția din 2009, datele au fost mai complete. Hidrocarburile la care sunt expuși cei ce lucrează în industria aluminiului au fost asociate cu cancerul localizat la plămâni și vezica urinară. Expunerea la dioxidul de siliciu a fost asociată, de asemenea, cu cancerul de plămâni.

Datele OMS confirmă

Studiile realizate de-a lungul timpului au arătat impactul negativ al metalelor și sinergia acestora, adică efectul cumulativ prin exacerbarea toxicității unei otrăvi de către alta, numită și efectul <cocktail>. Pe baza acestor studii s-au realizat reglementări la nivel național și internațional, fișe toxicologice, cu scopul limitării consumului anumitor produse și restricționării eliberării în natură a acestora”, explică prof. univ dr. Ioan Bud, specializat pe probleme de mediu și minerit.

image

De exemplu, în raportul OMS din 2012 a fost detaliat efectul cancerigen al silicei cristaline asupra plămânilor, stomacului, intestinelor, esofagului și rinichilor. Institutul de Sănătate Publică din România a preluat în 2020 informațiile din raportul IARC (International agency for research on cancer) privind riscul de cancer al silicei cristaline”, mai spune profesorul universitar, criticând situația din România în ce privește ecologizarea fostelor perimetre miniere. „Toate studiile și reglementările au menirea de a avertiza și preveni impactul pe termen mediu și lung, însă situația din fostele perimetre miniere din România este revoltătoare prin faptul că au loc dispersii din ce în ce mai mari de metale toxice prin intermediul apelor de mină și silice cristalină prin intermediul vântului”, mai spune el, referindu-se la deșeurile miniere depozitate în imediata vecinătate a orașului Baia Mare.

Nu avem studii în acest domeniu

În privește cancerul, cele mai multe cazuri sunt cele la plămâni. Desigur, un rol important îl are și fumatul, ceea ce fac cancerul pulmonar să fie cel mai frecvent în întreaga lume, nu doar în România.

Potrivit directorului adjunct al Direcției de Săntate Publică (DSP) Maramureș, Carmen Sima, screeningurile și aparatura modernă ajută la depistarea precoce a acestei boli, însă nu poate face nicio asociere directă între un factor extern și această boală.

image

Cancerul este o boală cronică ce are mai mulți factori de risc, iar acești factori de risc sunt foarte heterogeni, multipli. De la factori endogeni, factori rasiali sau care țin de încărcătura familiala, la factori exogeni, fumat, poluare, raze ultraviolete. Și fiecare localizare își are, pe baze științifice și studii populaționale relevante, o ierarhizare de factori de risc”, explică ea.

Generic, poluarea, sigur că este un factor de risc. Dar cât influențează apariția bolii canceroase, asta este un alt subiect de discuție. Nu poți să spui că există o relație de cauzalitate directă între poluare și cancer, ci intervine ca un factor de risc, împreună cu alți factori”, completează ea.

România, pe penultimul loc la speranța de viață

Aproximativ 95.000 de români au fost diagnosticați cu cancer în 2020. În cele mai multe cazuri este localizat la plămâni la bărbați (17%) și la sân, la femei (28%).

În Maramureș, incidența a fost în 2022 de 271 de cazuri la 100.000 de locuitori, cifrele fiind ceva mai mici decât în 2019, când incidența a fost de 294 de cazuri la 100.000 de locuitori. Scăderea cazurilor de cancer din timpul pandemiei însă a avut o explicație diferită, și anume că oamenii nu s-au prezentat la medic de teama virusului, chiar dacă au prezentat simptome care în mod normal i-ar fi trimis la medic.

Speranța de viață în România este de 74,2, pe penultimul loc din Europa. În Norvegia este de 83,3 ani.

Medicul de medicina muncii, Dorin Triff, a explicat de ce nu putem avea acum o statistică sau un studiu care să poată corela această poluare cu metale grele și numărul cazurilor de cancer în Maramureș, unde am avut industrie grea și avem, în continuare, poluare cu metale grele.

Există cercetări care leagă expunerea  la metale grele și unele forme de cancer. Noi nu avem evidențe de acest gen. E foarte greu să faci o legătură directă între cei care au lucrat la Romplumb (fostă întreprindere de prelucrare a plumblui din Baia Mare, n.r.) și apariția unui cancer, pentru că evoluția cancerului se derulează în timp”, spune el.

Cum se declanșează cancerul

De asemenea, mai explică medicul, e nevoie de doi factori care să declanșeze boala. „Inițial apare o mutație. De exemplu fumătorii: la ei rămân acolo niște agenți oxidanți și gudroane care produc mutații în celulele pulmonare. Dar nu numai acolo că ele se absorb, organismul luptă cu ele. O parte se elimină prin urină, o parte se depun în organism. Și acolo apar mutații în codul lor genetic (al celulelor, n.r.), care pot să se transforme sau nu, în cancer. Se spune că trebuie să mai apară un cofactor. Nu știm în ce constă acel cofactor, poate fi o a doua mutație. Dar stau în stare latentă, cumva în loc de un ADN nucleic normal, când va veni momentul să se exprime, va avea o predispoziție de a dezvolta celulele tumorale”, explică el pe înțelesul tuturor.

Apoi dă exemplul alunițelor de pe piele, care sunt considerate formațiuni precanceroase, dar care nu produc cancer decât în anumite condiții, astfel că trăim cu ele fără să ne afecteze în vreun fel.

Diferența o face sensibilitatea unei persoane

De altfel, el mai arată că expunerea la orice factor de risc nu va avea același efect pentru toată lumea, iar unele persoane mai sensibile vor face boala, iar altele, mai rezistente, chiar dacă au fost expuse la aceiași factori de risc, vor rămâne sănătoase.

Dacă apare al doilea cofactor ce inițiază procesul metaplazic propriu-zis, adică de carcinogeneză, din momentul declanșării reproducerii celuleor tumorale până apare în formă clinică, trec intervale de timp de ordinul lunilor sau anilor. Deci din momentul în care a apărut mutația până când apare cancerul, trec ani buni: 7, 8, 10, 30 sau poate chair 40 de ani. De aceea e foarte greu să demonstrezi cancerul profesonal. Trebuie să ai dovadă că peroana a fost expusă, să faci legătura clinică”, mai explică el.

Sănătate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite