Cum ne ferim de capcana gândurilor negre. „Suntem bombardați cu reclame în care ni se prezintă situații ideale. Viața nu e așa”

0
Publicat:

Depresia este printre afecțiunile care se pot „activa” în perioada sărbătorilor. Ce putem face este să fim atenți la cei din jur, să-i susținem, iar de la noi să avem așteptări reale și să fim autentici, determinându-i și pe ceilalți să se comporte la fel.

Femeile sunt mai expuse episoadelor depresive FOTo: arhiva
Femeile sunt mai expuse episoadelor depresive FOTo: arhiva

În perioada sărbătorilor, numărul cazurilor de internare sau reinternare a pacienților cu probleme de sănătate mintală crește, spun specialiștii. Încă din timpul pandemiei COVID cifrele au luat-o razna, înregistrându-se, în primul an de după pandemie, o creștere cu 25 de procente a cazurilor de depresie diagnosticate. Sentimentul de singurătate devine mai copleșitor de sărbători, la fel și presiunea de a face foarte multe lucruri și teama că nu vom fi la înălțime așteptărilor.

Psihologul Andreea Dumitrescu a explicat de ce se întâmplă asta.

„Se întâmplă pentru că în cazul acestor două sărbători se pune mare accent pe familie, pe timp petrecut în familie. Sunt chiar și acele reclame, suntem bombardați cu reclame în care ni se prezintă situații ideale, în care familia este pe primul loc, ne adunăm în jurul unei mese și totul este idilic. Ei bine, în realitate lucrurile nu sunt chiar așa, nu totul este idilic, ne trezim că poate nu avem bani să cumpărăm acele produse pentru masa de Paște, familia nu este laolaltă în perioada sărbătorilor, sunt foarte multe rude sau chiar membri ai familiei, apropiați, plecați în străinătate sau în spital, sau se întâmplă anumite lucruri, așa că intervine această discrepanță între realitate și așteptările noastre”, spune psihologul.

Presiunea este mai mare pe femei, de aceea în cazul lor riscul să fie afectate crește.

„Observăm o creștere a presiunii pe partea feminină de a face curat, de a face toate pregătirile, de a fi totul în regulă, de a merge la biserică, de a spovedi și împărtăși copiii, pe lângă job-ul și sarcinile zilnice. De asta am menționat apartenența la sex printre factori. Femeile riscă să fie mult mai afectate de sărbători pentru că ele au sarcini în plus și există acest stres că nu vor putea îndeplini sarcinile și dacă nu le îndeplinesc atunci toți ceilalți vor fi dezamăgiți”, explică psihologul Andreea Dumitrescu.

Mai există, pe de altă parte, moștenirea genetică în multe cazuri, istoric de boli mintale.

„Pot să fac mici gesturi de iubire: o mângâiere, o bătaie pe umăr”

Ce putem face, pentru noi și pentru cei dragi nouă, este să ne amintim că Paștele este o sărbătoare a sufletului, a apropierii între oameni. Să fim atenți unii cu ceilalți, să ne asigurăm că suntem bine.

Sărbătorile Pascale ne oferă, mult mai mult decât alte sărbători, această posibilitate de a fi atenți la cei din jurul nostru, de a fi activi în comunitate și de a ne strânge ca și comunitate. Prin faptul că sunt mult mai multe slujbe, și este și Săptămâna Mare, cea a Deniilor, lumea se întâlnește mult mai des. Pot să mă întâlnesc cu vecinul, cu vecina, și să-mi dau seama, pentru că asta mă învață Săptămâna Mare, să fiu atentă la mine și să fiu atentă și la ceilalți din jurul meu. Și atunci, pot să fac mici gesturi de iubire. O mângâiere pur și simplu, o bătaie pe umăr - Cum te simți? - nu spunem - Ce mai faci? - pentru că poate să-ți spună – Cozonaci. – sau orice altceva, de complezență. Să întrebi: Cum te simți? Cum ești?”, ne sfătuiește psihologul. Atunci când observăm că persoana este chiar tulburată, putem întreba direct dacă se simte bine, dacă nu cumva vrea să vorbească despre ce anume o apasă.  

Pentru a exista apropiere adevărată, trebuie în schimb să fim autentici, spune psihologul. Să renunțăm la măști, la poleială, la perfecțiunea care de obicei este afișată pe rețelele de socializare sau în discuțiile de zi cu zi.

Dacă noi spunem – A, e ok, viața mea este perfectă, mă întâlnesc cu toată familia acum,  am reușit să fac toate felurile de mâncare! -  și nimeni nu știe cu ce sacrificiu, pentru că, ok, am reușit să fac toate lucrurile astea, dar am sacrificat timp de stat cu copilul, poate mi-am luat concediu, am dat ultimii bani, dar eu spun doar succesul meu, nu și efortul sau poate eșecul pe care l-am transformat, l-am coafat cât să pară un succes, nu vom ajuta pe nimeni.  Când spunem adevărul, în schimb, îi invităm și pe ceilalți la a fi autentici și a nu încerca să ascundă, să mascheze lucrurile neplăcute doar pentru a nu fi considerați un eșec al societății. Și cam asta este principala cauză care duce la apariția depresiei, mai ales în perioada sărbătorilor”, completează psihologul.

Ce am mai pierdut în ultimii ani, subliniază de asemenea psih. Andreea Dumitrescu, este apartenența la comunitate. Ne întâlnim din ce în ce mai rar, trăim izolați.

Când ne gândim la succesul altora, la care ni se pare că suntem martori atunci când le vedem postările pe rețelele sociale sau îi auzim vorbind, n-ar strica să luăm în calcul, ne sfătuieșite psihologul, datele statistice pe care le furnizează instituțiile de profil.

Tocmai aceste date arată că în aproape 90% din familiile din România există joburi pierdute, rată de șomaj, alte probleme. „Dacă toți trăim ca-n reclame, unde se răsfrâng aceste cifre alarmante care ne plasează cam pe ultimele locuri la anumite lucruri, la nivelul de trai mai ales?! Nu există (n. red. – viața perfectă), există oameni care au probleme cotidiene. Nu spun că toți trăiesc într-o sărăcie și într-o problemă continuă, dar nu trebuie ignorate, mascate și coafate. Reclamele sunt OK, ele prezintă o variantă, ele ne fac să cumpărăm un produs, este în regulă, dar dacă viața noastră devine o reclamă, sau o facem o reclamă, atunci o dată noi riscăm să ajungem la suprasaturație și să picăm în capcana depresiei, sau cei din jurul nostru, trăind sentimentul de incapacitate, de eșec social, văzându-ne pe noi, așa, în masca noastră, să ajungă la depresie. În ambele cazuri, tot cu depresie se termină lucrurile”, atrage atenția psihologul.

„Încep să umplu un gol prin a consuma sau a crea tot felul de obiceiuri”

Trăim într-o societate de consum și este lucrul pe care trebuie să-l acceptăm. În același timp, Paștele ar trebui să fie cu adevărat sărbătoarea reînnoirii, momentul în care, după ce am stat de vorbă cu noi, ne-am analizat, să decidem să schimbăm lucruri dacă sunt de schimbat. Să ne gândim dacă nu cumva umplem masa și casa cu de toate pentru a acoperi alte lipsuri pe care fie nu le vedem, fie nu le acceptăm.

„Am ajuns să fim o societate de consum și să ne îndreptăm spre acest consumerism tocmai pentru că ne lipsesc lucruri din noi. Ne lipsește acea bucurie, să ne limităm la liniște interioră. În momentul în care îți lipsește ceva și nu ești în acord cu ceva din ceea ce ține de tine, atunci simți nevoia să-l înlocuiești, simți nevoia să adaugi, exact ca și la operațiile estetice. (...) Căutăm lucruri care să înlocuiască și să ne distragă de la ceea ce înseamnă până la urmă Paștele cu adevărat”, mai spune psihologul.

Și dacă nimic nu pare să ajute atunci când gândurile negre, în ciuda rațiunii, nu ne dau pace, ar trebuie să ne gândim, spune psihologul, că „depresia apare acolo unde Dumnezeu lipsește”.

Eu aș mai spune așa: depresia apare atunci când Dumnezeu lipsește. Tot ceea ce am spus despre lipsa familiei, despre lipsa fondurilor, este suplinit de Dumnezu, care până la urmă trăiește și există în fiecare din noi. Atunci când ne simțim singuri-singuri, și nu-i vorba de solitudine, e vorba de singurătate, să ne gândim că îl avem pe Dumnezu în noi, prin simplul fapt că a suflat asupra lutului. Noi nu avem cum să fim singuri, nu avem cum să nu fim suficienți, nu avem cum să nu fim iubiți sau să nu ne simțim iubiți atâta timp cât suflarea Divinității este în noi. Suntem parte din acea suflare. (...) Acum, bineînțeles, am expus din punct de vedere creștin, dar fiecare va transpune la nivel de percepție a lumii.  Depresia apare atunci când Dumnezeu lipsește, Dumnezeul respectiv poate fi înlocuit cu Dumnezul personal al fiecăruia, care pentru un ateu poate fi o anumită teorie sau un obiect anume”, a conchis specialistul.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite