Creierul artificial, o realitate în 2018

În cadrul programului internaţional de cercetare, „Blue Brain Project”, se va încerca realizarea, până la finalul anului 2018, a unui creier artificial care să imite, pe cât posibil, toate funcţiile creierului uman.

Doctorul Henry Makram, directorul proiectului „Blue Brain", susţine că odată cu realizarea creierului artificial s-ar putea renunţa la vivisecţii (disecţii pe viu realizate pe creierul animalelor de laborator), că acesta ar putea deveni o soluţie pentru vindecarea bolilor mintale şi ne va ajuta să ne sporim inteligenţa şi abilităţile de memorare a informaţiilor.

La începutul acestui an, în ianuarie 2010, la întâlnirea „TED Global Conference" din Oxford, profesorul doctor Henry Makram, un reputat medic cu studii în inteligenţa artificială a anunţat că echipa sa lucrează la realizarea primului creier uman artificial. Dar nu este singurul. La Universitatea Manchester, un alt proiect, numit „Brainbox", se află în desfăşurare.

Realizat din ­silicon, din aur şi din cupru

Creierul artificial nu va fi o clonă vie din punct de vedere biologic a creierului uman, ci va fi o replică electronică, adică un calculator. Iar cu adevărat impresionant ­este faptul că, potrivit profesorului Henry Makram, creierului artificial va fi capabil să gândească, să simtă şi chiar să se îndrăgostească.

Profesorul a explicat că, spre deosebire de proiectele de cercetare care şi-au propus să imite ceea ce comandă creierul şi, în general, au însemnat realizarea unor roboţi care se pot mişca, pot vorbi etc., „Blue Brain" va realiza mintea înseşi. „Nu mă interesează să învăţ roboţii să zâmbească în locul nostru, ci realizarea unei minţi", susţine savantul. Iar acest creier artificial va fi un computer ­realizat, de fapt, din silicon, aur şi cupru.

Reţelele neuronale vor fi copiate fidel

Creierul este realizat din neuroni, care sunt traversaţi de minuscule impulsuri electrice când lucrează. Iar „Blue Brain" constă în cartografierea exactă a componentelor creierului şi a ciruitelor dintre ele. Anul trecut, cercetarea lui Makram arăta primele rezultate: calculatorul său simula activitatea unei reţele de 10.000 de neuroni şi putea simula activitatea unei coloane corticale, adică reproducea perfect impulsurile electrice care traversează aceste părţi ale creierului în timpul funcţionării. După ce toate coloanele corticale din creier sunt imitate, poate fi generată activitatea cerebrală în ansamblu.

Ce utilizări va avea

Specialiştii spun că un creier artificial funcţional nu va putea înlocui experimentele pe creierul format din ţesut, dar susţin că cercetările vor avea o mai mare acurateţe, fiindcă etape întregi de studiu vor fi realizate utilizând acest creier şi abia la final se va folosi creierul real, pentru a confirma testele.

Tulburări precum depresia, schizofrenia şi demenţa ar putea să-şi găsească rezolvarea datorită creierului artificial fiindcă vor fi desluşite şi mai mult mecanismele care duc la apariţia lor, crede profesorul Makram. Potrivit acestuia, experimentele realizate pe creierul artificial ar indica mult mai precis şi schemele de tratament pentru bolile psihice.

­Necesită ­computere performante

În curând, problemele întâmpinate în copierea creierului uman vor fi condiţionate de capacităţile tehnice ale calculatoarelor. „Se folosesc 8.000 de procesoare ultraperformante pentru a imita 10.000 de neuroni, iar variantele actuale ale computerului adaptat special pentru acest proiect pot simula în jur de 50.000 de legături neuronale.

Specialistul nostru

Prof. dr. Ovidiu Băjenariu preşedintele ­Societăţii ­Române de Neurologie

Nu cred că se poate realiza un dispozitiv care să aibă complexitatea conştiinţei umane. Va fi mereu o limită comparativ cu mecanismele biologice, vii. Acestea din urmă sunt de o complexitate practic de necuprins, chiar dacă la baza lor stă un cod, cel genetic. Mintea omenească se dezvoltă continuu, iar mecanismul care o copiază ar trebui să facă la fel.