Agenţii interbelici ai Siguranţei au câştigat "războiul cifrului"

Decodificarea mesajelor inamice din perioada neutralităţii României de la începutul Primului Război Mondial a avut importanţă strategică pe frontul informaţiilor "Căpitanu de

Decodificarea mesajelor inamice din perioada neutralităţii României de la începutul Primului Război Mondial a avut importanţă strategică pe frontul informaţiilor

"Căpitanu de istorie", Florin Şinca, prezintă astăzi (XXII) două aspecte mai puţin cunoscute ale activităţii poliţiştilor români pe ceea ce numim ,,frontul informaţiilor'', cu nimic mai prejos decât ,,frontul armelor''. Este vorba - pe de o parte - de un document foarte important, care dovedeşte aflarea unuia dintre codurile cu care operau austro-ungarii în Primul Război Mondial, iar pe de alta de modul de cifrare-descifrare de către Siguranţă a unei telegrame care conţinea informaţii secrete. Pe aceste documente se află rezoluţia directorului Siguranţei şi menţiunea ,,Raportat''. Ceea ce înseamnă că informaţiile au ajuns la miniştrii de interne şi apărare, la preşedintele Consiliului de Miniştri şi - de ce nu? - chiar la regele Ferdinand. Importanţa informaţiilor conţinute este de netăgăduit.

Folosind surse informative calificate ca ,,sigure'', printr-un raport codificat ,,N.XXXX'' şi datat 7 noiembrie 1915, poliţaiul oraşului Dorohoi informa pe directorul Siguranţei, cunoscutul Iancu Panaitescu (una dintre cele mai mari personalităţi din toate timpurile ale Poliţiei Române, o luminată minte, un individ cu adevărat deosebit, prea puţin cunoscut), despre organizarea în Bucovina (aflată sub ocupaţie austriacă) a unui număr de 32 de ,,biurouri de spionaj şi informaţiuni''. Aceste birouri aveau agenţi plătiţi lunar şi se aflau sub coordonarea unui birou central, situat la Colomea. Între biroul central şi ofiţerii sau agenţii însărcinaţi cu spionajul în alte ţări avea loc o intensă corespondenţă, fie prin telegraf, fie poştal, fie prin curieri.

Pentru cifrarea corespondenţei se întrebuinţau ,,dicţionare'', cifrate în trei moduri: cifrarea literelor, cifrarea cu litere şi cu cifre a cuvintelor şi cifrarea anumitor expresii militare.

Decodificarea unui atac rusesc

Poliţistul a reuşit să afle următorul alfabet cifrat: a (literă codificată cu cifra 12), b(9), c(8), d(4), e (26), g(77), h(2), i(6), j(82), k(10), l(36), m(28), n(19), o941), p(21), r(14), s(84), t(62), u(69), v(98), w(29), x(41), y(53), z(88).

Unul dintre mesajele trimise era scris astfel: ,,În ziua de 28 octombrie am fost cu 12 prieteni vânători la vânat, am împuşcat 19 iepuri şi 6 vulpi. 14 iepuri au fost ciuruiţi de peste 69 de gloanţe. Au luat parte 84 băieţi hăitaşi între care 6 aveau şi ei puşti cu o ţeavă. Am avut cu noi şi 12 câini şi s-au tras 62 cartuşe cu 12 puşti între care 8 aveau calibru mare; s-au tras şi 12 cartuşe cu poşte pentru porci. La 28 noiembrie vom face cu aceeaşi 12 vânători o vânătoare de 2 zile. Eu mi-am cumpărat o puşcă nouă foc central calibru 12 şi-mi voi prepara vreo 36 cartuşe. Fiind orele 12 noaptea, mă culc. Îţi voi scrie în curând. La revedere. Gustav''.

Decodificat, acest fragment însemna - nu-i aşa că vă surprinde? - ,,Mâine ruşii atacă Mahala''. Ceea ce s-a şi întâmplat, ruşii au atacat localitatea vecină Cernăuţiului.

Agenţii români comunicau codat

Actualmente suburbie a municipiului Suceava, loc unde s-au născut Jean Bart (Eugeniu P. Botez) şi scriitorul evreu Norman Manea, Burdujeniul era în 1917 punct românesc de trecere a frontierei spre Austro-Ungaria. Importanţa strategică i se subînţelege. De aici, M. Gheorghiu, şeful Poliţiei Punctului Burdujeni, expedia directorului Siguranţei, la 15 decembrie 1917, o ,,telegramă'', cu următorul conţinut:

"TELEGRAMA. URGENT CU PRECAD DL J PANAITESCU DIRECT POLITZIEI SIGUR GLE JASY. G BURDUJENI 92 S 87 - 28 - 11/20 = 0095 SI 4811 AU INTRAT IN 3656 URMATOARELE 2680-. E SEASE 2686 - URI SI SEASE 2898 - 4565 - 9408 - NE, 5537, 4457, 4456, 4875, 5813, TREI 1849-RII, 0068, 4875, CU 5370, 0068, 4875, 5813, UN 8741, UN 1479, 2889, 0068, 4875, 5813, 4572, 4875, 5813, 6531, NUMARUL 3574, UNA 2928. DE 2350 - 1670 - IERA 0575, 8618 - TZI 7788 - TZI SI 5401, 4875 CU PORUMB NEBATUT = SEFUL POLITZIEI BURDUJENI BARIERA M.GHEORGHIU NO 178 DIN 15/12/917''. Descifrarea: ,,Gara Burdujeni. Eri şi azi au intrat în ţară următoarele trupe ruse: 6 tunuri şi 6 chesoane, regimentele de artilerie 41, 40, căruţe, bagaj, trei bucătării, 12 căruţe cu muniţii, 12 căruţe bagaje, un aeroplan, un pluton cavalerie, 12 căruţe bagaj, 68 căruţe bagaj, regimentul de infanterie 16, o companie de mitraliere, 73 soldaţi armaţi şi 9 căruţe cu porumb nebătut''.

Un alt exemplu cifrat

O altă telegramă, expediată de această dată de la Paşcani de poliţaiul I.Popovici, la 16 decembrie 1917, avea următorul conţinut: ,,Astăzi s-au dezarmat în gara locală şi luat de la ruşi 600 arme şi două aruncătoare de mine. La rampa gărei Brigada III-a artilerie rusă a adus de pe front circa 20 vagoane proectile de 105, şrapnele şi cartuşe scoase din lăzi. În urma cererii Comandamentului rus din gară, s-a postat santinela românească la acest deposit. Ne-a mai atras atenţiunea că două mitraliere ruse antiaeriene au dispărut din Paşcani. Ruşii se supun la somaţiile de dezarmare''.