VIDEO Daniel Funeriu: Diplomele româneşti, bune în Europa abia peste o generaţie

0
0

Ministrul Daniel Funeriu a explicat pentru „Adevărul“ cum vor fi împărţite universităţile româneşti pe categorii: „licenţă“, „licenţă şi master“, „licenţă, master şi doctorat“.

Şeful Educaţiei a precizat că procesul de clasificare a universităţilor nu le va favoriza pe cele de stat în defavoarea celor private şi că urmează o ierarhizare a programelor de studii, care va arăta unde sunt mai bune cursurile pentru fiecare specializare în parte. El a atras atenţia că ar mai putea dura 20 de ani până când diplomele româneşti vor ajunge la standarde comparabile cu cele occidentale, iar valoarea lor va conta pe piaţa muncii europene. Daniel Funeriu a precizat şi că evaluarea este făcută de experţi internaţionali, pentru că mediul academic românesc inspiră neîncredere, evaluările din trecut fiind acaparate de o adevărată „conjuraţie a mediocrităţii".

„Adevărul": Domnule ministru, suntem la finalul primei etape de evaluare a universităţilor româneşti. E vorba şi de o ierarhizare, sau doar de o clasificare, aşa cum e prevăzut în Legea educaţiei?

Daniel Funeriu: Nu pot fi comparate universităţi din domeniul artelor cu specializări din domeniul militar, tot aşa cum nu poate fi comparată o Politehnică, de exemplu, cu programele de studii umaniste. Ar fi ca şi cum ai compara perele şi merele. Poţi totuşi să faci acest lucru, dacă te uiţi la numărul de calorii pe care acestea ţi le oferă. O ierarhizare a universităţilor nu este nici fezabilă, nici utilă. În schimb, universităţile pot fi clasificate şi urmează să fie împărţite în 3 tipuri: cele centrate pe educaţie, care vor avea programe de studiu până la nivel de licenţă, universităţi de cercetare, care vor putea să meargă până la nivelul de master, şi cel de-al treilea tip, universităţi de cercetare avansată, care vor putea să organizeze şi programe de doctorat. Altfel spus, nu vom mai organiza doctorate în universităţi care nu au, potrivit evaluării, capacitatea instituţională şi calitatea necesară pentru a merge la un nivel atât de ridicat. Clasificarea va face acest lucru, ceea ce nu înseamnă că dispar universităţile care pot organiza doar programele de licenţă. Exemplul clasic este o universitate mică, dintr-un oraş de provincie, care nu ar putea face astăzi şi probabil nici în viitorul apropiat concurenţă unei universităţi occidentale. Dar ele au un rol local foarte important.

De ce aţi decis ca printre evaluatori să se numere experţi europeni?

Avem sprijinul unui organism internaţional: Asociaţia Europeană a Universităţilor, probabil cea mai respectată voce la nivel european. Pe 23 mai, la începutul săptămânii viitoare, se va încheia perioada de colectare a datelor pe care le aşteptăm din partea universităţilor. Este o muncă importantă şi le mulţumim rectorilor că s-au înhămat la acest efort. Cât despre cei care s-au plâns că perioada de răspuns la solicitarea noastră - o lună - este prea scurtă, le-am adresat întrebarea: ce fel de instituţie este aceea care nu poate să comunice câte lucrări ştiinţifice are, câte cărţi a produs şi câte titluri de doctorat ş.a.m.d.

De ce nu aţi folosit doar experţi din România pentru evaluarea universităţilor?

Legea cere deja experţi internaţionali, pentru că în mediul universitar românesc domneşte neîncrederea. Iar în mediul european domneşte neîncrederea faţă de ceea ce se întâmplă în mediul academic românesc. Nu degeaba au fost scandaluri legate de diplome, acordate mai mult sau mai puţin corect... Pentru a ridica aceste suspiciuni, pentru a stabili un „moment zero" - un moment în care precizăm unde suntem noi astăzi - am decis să fim asistaţi de această organizaţie europeană.

Cu rectorii aţi discutat? Ei ce spun odată puşi în faţa situaţiei că ar putea rămâne fără programele de studii masterale ori doctorale pe care le organizează în acest moment?


Sunt în contact cu mai toţi rectorii din România, iar cei mai mulţi dintre ei sprijină acest efort pentru că-şi dau seama că-n momentul în care ştiu unde să ţintească, vor reuşi să-şi dezvolte instituţia cum se cuvine. În acelaşi timp există, de ce să nu o recunoaştem, o conjuraţie a mediocrităţii care nu doreşte ca acest efort să fie dus până la bun sfârşit. El va fi dus până la bun sfârşit, vă asigur! Şi nu cred că vreun rector al vreunei instituţii din România va îndrăzni să nu facă acest lucru până la capăt... Masteratele şi doctoratele nu sunt ale universităţilor, sunt ale studenţilor! Problema este că sunt studenţi la astfel de programe care primesc o diplomă de master sau de doctor fără nicio acoperire în competenţe. Cu alte cuvinte, o generaţie întreagă de studenţi, cu astfel de diplome, a fost nenorocită. Acest lucru trebuia să înceteze, şi va înceta odată cu noua clasificare.

Acest pas va stopa deci celebrele „fabrici de diplome"?

Acest pas înseamnă că statul nu va mai finanţa programele de studiu care nu au acoperire în calitate. Dacă din această evaluare reiese că o universitate nu poate merge decât până la nivel de licenţă, statul nu va mai susţine programele superioare. Nu va mai da cifră de şcolarizare.

Dar aveţi încredere că datele pe care le primiţi din teritoriu sunt corecte?

Da! O dată, din cauza pedepselor care sunt foarte severe. Potrivit Legii educaţiei, universitatea riscă sancţiuni majore, iar în al doilea rând ar fi un „fals în acte publice"... Eu nu mă îndoiesc de onestitatea generală a mediului academic românesc, dar, în plus, există un control exercitat de Ministerul Educaţiei, şi un control intern al comunităţii academice.

Ce va schimba practic această clasificare?

Vă dau un exemplu: până acum, numărul de doctorate stătea în stiloul ministrului, care aproba un număr de granturi pe an. De acum înainte va fi vorba de o competiţie între conducătorii de doctorate, un concurs de proiecte ştiinţifice, şi nu am motive să mă îndoiesc că vor câştiga cei mai buni. Va fi scos arbitrariul din ecuaţie.

Când credeţi că diplomele româneşti, care în acest moment, ştiţi bine şi dvs nu valorează mare lucru pe piaţa muncii din Europa - trebuie să demonstrezi mai curând prin CV că ai competenţe, nu diploma este neapărat cea care te recomandă, peste cât timp deci diplomele româneşti vor ajunge la standarde compatibile cu cele cu cele pe care le asigură universităţile occidentale  ?

O generaţie! O generaţie, pentru că acum multe dintre universităţile româneşti au o bază materială bună, la standarde ca în Vest. Problema e resursa umană! Şi cinstea! Trebuie să nu ne mai furăm căciula de unii singuri, iar de acum înainte urmează bătălia pentru atragerea resursei umane de calitate. Criteriile şi oamenii care vor popula universităţile româneşti de acum înainte vor determina viteza cu care ne vom alinia la standardele occidentale.

"Problema universităţilor româneşti e resursa umană! Şi cinstea! Trebuie să nu ne mai furăm căciula de unii singuri.''

Doctorate şi la universităţile private

Riscă vreo universitate să se închidă în urma evaluării din acest moment?

Nu. Programele acreditate vor continua, iar o dată la cinci ani toate programele sunt reevaluate. Dacă atunci pică testul, sigur că nu vor mai avea dreptul de a organiza cursuri. În următoarea perioadă urmează însă marea noutate: ierarhizarea programelor de studii. Să spunem că e vorba despre programe de studii de drept. Şi luăm Universitatea Bucureşti, Babeş-Bolyai şi celelalte programe de studii de drept. Ca să nu avem discuţii, evaluarea va fi făcută de aceiaşi experţi europeni. Şi atunci, fie­care student şi fiecare angajator va şti care dintre programe e cotat mai bine şi care mai prost. Iar apoi piaţa - cea a muncii şi cea educaţională - urmează să cearnă între instituţii. Astăzi însă nu putem spune că un absolvent de aici sau unul de dincolo este mai bun pentru că a urmat un program de studii mai bun.

Am putea avea surpriza de a constata că unele universităţi private ar putea primi dreptul de a organiza programe până la cele de doctorat, iar unele universităţi de stat vor fi nevoite să renunţe ?

Eu am refuzat întotdeauna să fac o astfel de diferenţă între universităţi publice şi private, în baza prejudecăţii că la stat „se face carte", iar la privat  - nu. Cunosc universităţi private care au de pildă procese administrative mult mai performante decât instituţiile de stat. Trebuie să ne debarasăm de prejudecăţi şi să judecăm doar în baza calităţii relevate de aceste evaluări. Abia la finalul ierarhizării programelor de studii vom putea vedea unde e mai bine.

Când vom afla rezultatele evaluărilor?

Clasificarea universităţilor va fi gata înainte de luna iulie, la timp pentru admitere, în timp ce rezultatele ierarhizării le vom afla ceva mai târziu, în 2014, pentru că şi procesul este unul mai lent, mai minuţios, chiar dacă rezultate intermediare am putea vedea destul de curând, în câteva luni. Vorbim însă de un proces dinamic, fiecare universitate va afla unde este şi ce trebuie să facă pentru a avansa. Cel mai important este totuşi că vom opri furatul propriei căciuli... Deja, din datele pe care le avem, am descoperit lucruri foarte interesante, din păcate, din punct de vedere negativ. De exemplu, profesori universitari cu mai multe norme întregi, la mai multe specializări universitare. Ceea ce, din punct de vedere fizic ar fi foarte dificil, şi în acelaşi timp ne întrebăm ce calitate pot avea programele respective de studiu. Vă mai dau un exemplu: ştiţi că în România numărul profesorilor universitari este aproape egal cu cel al conferenţiarilor? Este ca şi cum, într-o armată ar exista generali tot atâţia câţi oşteni. Pentru comparaţie: în Germania, raportul este de unu la trei, în Franţa de doi conferenţiari la un profesor. Şi ne mai mirăm că a fi profesor universitar nu mai înseamnă mare lucru în România de astăzi.

Şi cum va schimba situaţia noua clasificare?

O va schimba, pentru că tocmai în această idee am înăsprit recent condiţiile prin care poţi ajunge profesor universitar. Pe scurt, facem curăţenie în sistemul universitar! Iar unul dintre criteriile de calitate pe care le avem în vedere este numărul de activităţi de cercetare în străinătate sau numărul de profesori occidentali care să vină aici. Schimburile internaţionale vor fi o componentă importantă a calităţii. Sper că, odată ce tinerii noştri de valoare plecaţi în Occident vor constata că lucrurile intră şi aici pe un făgaş normal, vor căpăta mai multă încredere să revină.

''Sper că, odată ce tinerii noştri de valoare plecaţi în Occident vor constata că lucrurile intră şi aici pe un făgaş normal, vor căpăta mai multă încredere să revină.''

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite