UPDATE DNA avertizează că Senatul obstrucţionează Justiţia în cazul în care nu eliberează documentele în cazul Şova. Tăriceanu: vor fi trimise în două zile
0
Procurorii DNA au trimis, din nou, luni, Senatului României cele două cereri prin care solicită pe de-o parte toate înscrisurile întocmite de această Cameră, privind urmărirea penală şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie, în 2014 şi 2015, şi pe de altă parte toate documentele în cazul Dan Şova. DNA subliniază că Senatul încalcă legea dacă nu trimite actele solicitate. Tăriceanu a anunţat că vor fi trimise documentele cerute.
UPDATE Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că Biroul permanent a hotărât în unanimitate să ceară secretarului general al Senatului să trimită până pe data de 22 aprilie toate aceste documente solicitate.
„De săptămâna trecută, de când am primit acea solicitare, noi am hotărât să sesizăm Comisia juridică, care să întocmească toată lista de documente, toate materiale solicitate. Am făcut şi o scrisoare de răspuns ministrului Justiţiei în care am spus că Senatul este de acord pe fond să dea aceste documente. Sunt toate documente publice, deci ele se găsesc pe site-ul Senatului, dar astăzi Biroul permanent a hotărât în unanimitate să ceară secretarului general al Senatului să trimită până pe data de 22 aprilie toate aceste documente solicitate şi să poarte în continuare toată corespondenţa instituţională cu Parchetul şi să informeze Biroul permanent în legătură cu solicitările eventuale care vor mai fi de acest gen", a declarat Tăriceanu.
Concret, potrivit unui comunicat al DNA, procurorii anticorupţie cer din nou predarea tuturor înscrisurilor întocmite de Senatul României ca urmare a cererii procurorilor privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, precum şi toate înscrisurilor întocmite de Senatul Românei în anii 2014 şi 2015, ca urmare a cererilor DNA pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie în perioada 2014-2015.
Cererea de predare de înscrisuri adresată preşedintelui Senatului de către procurorii DNA se întemeiază pe dispoziţiile art. 170 alin 1 Cod Procedură Penală, potrivit căruia „în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă”.
În prezenta cererea se arată că „refuzul de punere a dispoziţia DNA a înscrisurilor solicitate constituie infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei (art. 271 alin 1 lit. b Cod Penal)” şi se se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
DNA: „Solicitarea respectă procedura legală”
Procurorii subliniază în comunicat că afirmaţiile făcute în spaţiul public potrivit cărora cererile anterior menţionate ar fi trebuit transmise Senatului, de către DNA, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi al Ministerului Justiţiei, sunt eronate, deoarece respectiva procedură, fiind o procedură specială, este aplicabilă numai în situaţia cererii de încuviinţare a reţinerii/arestării (membrilor parlamentului) ori a urmăririi penale (a miniştrilor sau foştilor miniştri care sunt şi membri ai parlamentului).
„Or, în situaţia de faţă, procurorii DNA solicită Senatului înscrisuri necesare cauzei, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun, aceleaşi care s-ar aplica în împrejurarea în care un organ de urmărire penală ar cere unei instituţii acte sau documente ce pot servi ca mijloc de probă”, arată sursa citată.
Tăriceanu: „Cererea trebuie trimisă prin Ministerul Justiţiei”
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, declara, pe 15 aprilie, că, în urma analizei conducerii Senatului, s-a ajuns la concluzia că cererile din partea DNA nu respectă regulile procedurale privind relaţiile instituţionale între Senat şi Justiţie, pentru că sunt semnate de procurorul DNA şi nu de către Ministerul Justiţiei.
„Decizia Biroului Permanent este axată pe două elemente, pe elementul de fond şi pe elementul de formă”, a spus Tăriceanu, precizând că, pe problema de fond nu există niciun fel de reţinere din partea Senatului.
„Sunt decizii şi documente pubice, ele vor fi transmise imediat ce comunicarea va fi făcută conform regulilor instituţionale care trebuie să funcţioneze între Senat, respectiv Parlament, şi Justiţie”, a precizat Tăriceanu.
Mai mult, preşedintele Senatului a explicat că cererea trebuie să fie adresată de Ministerul Justiţiei, de ministru, care urmare a solicitării făcute de Parchet, de DNA, aşa cum s-a procedat şi în alte cazuri.
CCR: Senatul a blocat actul de Justiţie în cazul Şova
Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au admis, pe 8 aprilie, sesizarea CSM privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Curtea Supremă şi Senat în cazul social-democratului Dan Şova. Mai mult, judecătorii constituţionali au decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Curtea Supremă şi Senat. Conflictul a fost declanşat de refuzul Senatului de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
Acum, după decizia CCR, Senatul ar trebui să transforme votul dat în cazul Dan Şova într-o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial.
„Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României“, se arată într-un comunicat al CCR.
Ce a contestat CSM
CSM a sesizat CCR cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor.
În sesizare se arată că, potrivit articolului 76 din Constituţie, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca şi legile ordinare, „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră“, în condiţiile în care numărul membrilor prezenţi este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca şi legile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.
„Din prevederile articolului 173 din Regulamentul Senatului rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării, Senatul hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri Senatul se pronunţă printr-o hotărâre. Cum situaţia cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. 1 al art. 76 - neimplicând o hotărâre privind regulamentele camerelor - şi nici vreuneia dintre celelalte situaţii pentru care Constituţia prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută este evident că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviinţează reţinerea şi arestarea este cea prevăzută la alin. 2 al art. 76 - votul majorităţii membrilor prezenţi", a argumentat preşedintele CSM Marius Tudose. El mai aminteşte că CCR a constatat, prin Decizia nr. 990/2008, că art. 150, alin. 3, din Regulamentul Senatului, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor" contravine art. 76 alin. 2 din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţional.
Citiţi şi:
Deputaţii şi senatorii au modificat, în şedinţă comună, alineatul 4 al articolului 24 din propriul Statut, pentru ca solicitările Justiţiei să fie adoptate cu majoritatea membrilor prezenţi.
Se încarcă comentariile...
