Topul celor mai poluate oraşe din România şi ce sunt pulberile fine, „otrava“ care ucide peste 25.000 de români anual

Nu mai puţin de 25.400 de români mor anual prematur din cauza poluării. Este semnalul de alarmă tras de Agenţia Europenă de Mediu (AEM) care ieri a dat publicităţii raportul „Calitatea aerului în Europa — Raport 2018". Potrivit documentului, transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa, în special poluanţii nocivi, cum ar fi pulberile în suspensie.

 Emisiile provenite din agricultură, producţie de energie, industrie şi gospodării contribuie, de asemenea, la poluarea aerului. 

Alte substanţe toxice cum ar fi dioxidul de azot şi precursorii ozonului fac şi ele victime, dar acestea sunt de ordinul sutelor. Conform datelor Comisiei Europene, oraşele cele mai afectate de poluare din România ar fi Bucureşti, Iaşi şi Braşov. „În ceea ce priveşte poluarea aerului, emisiile generate de transportul rutier sunt adesea mai dăunătoare decât cele provenite din alte surse, deoarece aceste emisii au loc la nivelul solului şi tind să se producă în oraşe, aproape de oameni. De aceea, este atât de important ca Europa să îşi dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie şi agricultură şi pentru a investi în a le face mai ecologice şi mai durabile", a declarat Hans Bruyninckx, director executiv al AEM la lansarea raportului.

Zonele vizate

Conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), în anul 2016, în România, pe lângă transportul rutier, responsabile pentru apariţia acestor pulberi PM2,5 (cu diametrul mai mic de 2,5 microni) mai sunt unele ramuri energetice sau industriale.

Şi alte particule fine, cele cu un diametru mai mic de 10 microni, PM10, au efecte nocive pentru populaţie. În 2016, în Capitală, conform datelor consultate de „Adevărul”, la acest capitol, experţii au constatat depăşiri ale valorii limită zilnice la staţiile B-6 Bucureşti din Baloteşti şi B-7 Bucureşti din Măgurele. 

Din punctul de vedere al poluării cu PM 10 şi municipiul Iaşi stă destul de prost. Conform unor date deţinute de autoriţăţile locale, cartierele cele mai afectate de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului.

Copiii sunt cei mai afectaţi

Conform specialiştilor, particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice.

Experţii Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, o organizaţie neguvernamentală de mediu, susţin că aceste pulberi de suspensie pot produce insuficienţă respiratorie, agravarea sau accelerarea unor boli respiratorii sau cardiace mai vechi şi chiar cancer.

Mai grav este că cei mai afectaţi de expunerea la particulele în suspensie sunt copiii pentru că au căile respiratorii mai scurte, un ritm de inspiraţii mult mai ridicat în comparaţie cu adulţii şi un sistem imunitar mai puţin dezvoltat. 

Primăria Capitalei vrea să taie finanţările la capitolul “Reducerea poluării”

Astăzi, la numai o zi de la prezentarea raportului AEM, consilierii generali ai Capitalei se vor întruni într-o şedinţă pentru a aproba un proiect de rectificare bugetară care vizează, printre altele, reducerea cu 24 de milioane de lei a sumelor destinate capitolului combaterii poluării. Asta cu toate că Bucureştiul este pe lista neagră a Comisiei Europene în domeniul poluării. Concret, este vorba de abandonarea sau „îngheţarea” unor proiecte ca: Soluţii anti-praf în Municipiul Bucureşti (redus cu 2,3 milioane lei); implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Capitalei (redus cu 12 milioane lei); actualizarea Registrului Spaţiilor Verzi (redus cu 5,8 milioane lei); elaborarea documentaţiei tehnice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie în cadrul proiectului Centura Verde a Capitalei (redus în acest an cu 2,7 milioane lei).

În plus, creditele bugetare prevăzute în acest an pentru capitolul „Colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor" se reduc cu 3,8 milioane lei, ajungând la 1 milion de lei.