Strategia de siguranţă rutieră nu ţine loc de infrastructură. Condiţii suplimentare pentru obţinerea permiselor auto

Ca să micşoreze numărul accidentelor, Guvernul propune o serie de măsuri printre care şi condiţii mai dificile pentru obţinerea permisului auto. Însă experţii spun că numărul uriaş de victime de pe şoselele României este consecinţa lipsei de infrastructură la nivelul României.

Pentru prima oară în istorie, România are o strategie de siguranţă rutieră. Este planul după care autorităţile vor acţiona în următorii 4 ani, având ca ţintă reducerea la jumătate a numărului deceselor din traficul rutier. Deocamdată însă avem printre cele mai multe victime pe şosele.

În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă, iar cei cu abateri repetate vor fi consiliaţi psihologic.

În plus, se va investi şi în pregătirea magistraţilor, pentru ca aceştia să înţeleagă mai bine dinamica producerii accidentelor rutiere chiar dacă nu ţine de domeniul juridic.

Trebuie tratată cauza, nu efectul

Experţii sunt însă pesimişti în ceea ce priveşte ţintele declarate de Ministerul Transporturilor. De exemplu, Augustin Hagiu, de la Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), susţine că Ministerul Transporturilor pune carul înaintea boilor, adică tratează efectul, nicidecum cauza.

”Strategia de siguranţă rutieră presupune un prim plan – componenta de management a riscului. Adică să începem să tratăm mai întâi cauza, nicidecum efectul. În această strategie s-a pus în prim plan tratarea efectelor. Într-adevăr, sunt multe lucruri bune, componenta de învăţământ, reintroducerea orelor obligatorii de legislaţie rutieră, însă în ceea ce priveşte siguranţa rutieră în raport cu cele trei elemente clasice - factorul uman, infrastructura şi vehiculul, lucrurile stau altfel. Dacă la nivelul factorului uman intervenim cum intervenim, şi aici e nevoie de multe îmbunătăţiri, dacă la nivelul vehiculelor încercăm să facem ca starea lor tehnică să fie cât mai bine pusă la punct, la capitolul infrastructură avem cel mai mult de suferit”, a explicat specialistul.

Acesta arată că numărul victimelor de pe şosele va scădea în momentul în care vom avea şosele mai bune şi mai sigure.

”Cauza principală care determină acest val uriaş de victime o reprezintă lipsa de infrastructură la nivelul României. Trăim în secolul vitezei, iar noi ne deplasăm cu viteza melcului. Dacă am fi avut infrastructură măcar la nivelul promisiunilor din ultimii ani, cu siguranţă numărul evenimentelor tragice ar fi scăzut semnificativ. Nu de strategii măreţe avem nevoie, ci de infrastructură”, a spus Augustin Hagiu.
În privinţa posibilei creşteri a nivelului amenzilor de circulaţie, specialistul afirmă că asta nu-i va face pe şoferi mai disciplinaţi.

„Înăsprirea legislaţiei nu a avut întotdeauna efectele scontate. Amenzile trebuie raportate la contextul economic şi social din România. Abaterile trebuie împărţite în funcţie de gravitatea lor, cele grave, care pot conduce la pierderea de vieţi omeneşti, trebuie tratate cu exigenţă maximă. Cele care nu intră în categoria asta, ar trebui tratate pe cale de consecinţă la maniera de prevenţie. Trebuie să învăţăm din greşelile mici, iar greşelile mari să ajungem să nu le facem niciodată. Prin pregătire rezolvăm aceste probleme”, a mai spus Augustin Hagiu. 

Infrastructura proastă, cauza accidentelor

Nici Vasile Ştefănescu, de la Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), nu crede în strategia de siguranţă rutieră. Asta pentru că infrastructura rutieră a Românei este la pământ.

”Eu nu pot să cred în astfel de strategii, când pe drumurile de tranzit, de exemplu, mă refer la traficul greu, nu s-au făcut în 27 de ani locuri de odihnă sau centuri ocolitoare. Ultima formă a proiectului nici măcar nu a fost trecută prin Comisia de dialog”, spune Vasile Ştefănescu.
La rândul său, prof. Adrian Caşcaval, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Formatorilor din Transportul Rutier din România (FNPFTRR), arată că ţinta de reducere a numărului de accidente este prevăzută la nivel european şi va fi foarte greu de atins.

”Ţinta de reducere a accidentelor la jumătate este trecută în Carta Albă a Uniunii Europene. România a încercat să facă asta, dar nu a reuşit. În Europa suntem pe locui întâi la număr de decese pe şosele, avem 95 de morţi la un milion de locuitori”, arată specialistul.
Infrastructura este arătată cu degetul şi de către liderul FNPFTRR, care subliniază necesitatea creşterii nivelului de pregătire în şcolile de şoferi.

”Ideile sunt frumoase, dar sunt greu de pus în practică. Trebuie pus accentul pe educaţie, dar şi pe infrastructură. Promisiuni au tot fost, trebuia să mergem de multă vreme pe autostrada Braşov-Comarnic. Se ştie că numărul de accidente este mult mai scăzut în cazul autostrăzilor. Dacă am avea o reţea de autostrăzi bine pusă la punct nu am mai avea atâţia morţi pe şosele, la acelaşi nivel de educaţie. Noi susţinem creşterea nivelului de pregătire şi de educaţie.

Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră

Strategia aprobată de Guvern în luna octombrie are mai multe direcţii de acţiune, printre care cercetare, siguranţa vehiculelor, transport şi mobilitate sau siguranţa infrastructurii rutiere.

Pe cercetare, Ministerul Transporturilor are în vedere actualizarea costurilor sociale ale accidentelor rutiere, stabilirea viziunilor şi a obiectivelor detaliate de siguranţă rutieră, colectarea, analiza şi diseminarea datelor statistice, implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a siguranţei rutiere, îmbunătăţirea cercetării, dezvoltării şi transferului de cunoştinţe.
În ceea ce priveşte siguranţa vehiculelor, aceasta se referă la introducerea inspecţiilor tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere. De asemenea, strategia mai prevede efectuarea de cercetări pe vehicule implicate în accidente privitoare la comportamentul subansamblurilor şi sistemelor în caz de accident şi la modul de restabilire a parametrilor lor.

Pe transport şi mobilitate se are în vedere creşterea siguranţei transportului rutier de mărfuri şi de persoane prin curse regulate şi promovarea transportului combinat. De asemenea, tot la acest capitol este vorba despre revizuirea reglementărilor de dezvoltare urbană: autostrăzi şi centuri ocolitoare, limitarea extinderii intravilanului, restricţionarea construirii adiacent arterelor de tranzit şi ocolitoare.

Siguranţa infrastructurii rutiere prevede îmbunătăţirea managementului în acest domeniu, respectiv tratarea punctelor negre şi actualizarea standardelor de construcţie a drumurilor. La siguranţa drumurilor publice se are în vedere controlul şi sancţionarea administratorilor/executanţilor pentru neasigurarea viabilităţii drumului în condiţii de siguranţă şi inspecţii de siguranţă rutieră periodică şi la accidentele grave. Se are în vedere realizarea de amenajări speciale destinate participanţilor vulnerabili la trafic: elaborarea de standarde privind pistele pentru biciclişti, introducerea de cerinţe de proiectare privind separarea traficului motorizat de cel nemotorizat.

Codaşii Europei la siguranţă rutieră

România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijorătoare ne arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urmă unui eveniment rutier. În 2015, numărul de victime a fost şi mai mare, apropiindu-se de 1.900.