Video „Şoimii aerului“ au invadat aeroportul Otopeni. Ce faci dacă eşti într-un avion deturnat de terorişti FOTO VIDEO

Desfăşurare masivă de forţe noaptea trecută pe aeroportul Otopeni. „Următorul gest va fi considerat unul cu potenţial agresiv!”, se urla dintr-o aeronavă Tarom în întunericul nopţii. După care au urmat adevărate lupte antitero ale ofiţerilor SRI care au simulat un atac terorist într-un avion aflat în zbor.

GALERIE FOTO

Exerciţiul, care s-a lăsat inclusiv cu hematoame serioase, a venit în contextul în care numărul pasagerilor care călătoresc cu avionul a explodat pur şi simplu şi pe fondul unor riscuri teroriste din ce în ce mai mari provocate de decăderea organizaţiei Statul Islamic şi migrarea luptătorilor fanatici spre Europa.

În scenariul exerciţiului rolurile principale le-au revenit celor şase atacatori “în cascadă”, cu misiuni diferite. Fie au încercat să detoneze nişte dispozitive explozive, fie au încercat să atace pasageri. Ei au fost neutralizaţi, rezultând trei morţi şi trei răniţi. Mai mult, în toiul confruntărilor  destul de violente nu au existat “pagube colaterale”,  pasagerii scăpând teferi. 

De menţionat că, tocmai din cauza faptului că “teroriştii” au acţionat în cascadă şi nu toţi în acelaşi timp ca în cazul celebrelor atentate de 11 septembrie 2001 din Statele Unite, "şoimii aerului" au fost obligaţi să trateze fiecare persoană din cele peste o sută aflate în avion drept un potenţial agresor.

Cum ne facem viaţa mai uşoară

În urma acestui exerciţiu a rezultat clar că, în cazul unui astfel de atac terorist, pasagerii nevinovaţi nu trebuie să iasă din cuvântul ofiţerilor de securitate. Practic, ascultând indicaţiile le fac  acestora munca mai uşoară, criza fiind rezolvată mai repede. Implicit, pasagerii îşi micşorează amploarea şi acoperirea în timp a calvarului prin care trec. 

Şi momentele prin care trec pasagerii nu sunt unele de invidiat. Ba din contră. Astfel, din motive de securitate,  după lichidarea unor terorişti, "şoimii aerului" pot cere evacuarea zonei anterioare a cabinei aeronavei, astfel încât cei peste 100 de pasageri se trezesc stând pe puţin peste 50 de locuri, spre “coada” avionului. Claie peste grămadă, câte patru sau cinci pe trei locuri, în braţele altora, aşezaţi pe culoar sau între rândurile de banchete. Şi nu oricum.  Cu privirea şi capul în jos şi mâinile la vedere, pe bancheta din faţă.

Momentele de panică

O eventuală ridicare a capului este urmată de o somaţie tăioasă din partea "şoimilor aerului": “Nu mişca! Următorul gest va fi considerat unul cu potenţial agresiv!” Evident, pentru un mai bun efect, vorbele sunt urlate şi nu vorbite de “şoimul” care, oricum, te are deja în cătarea pistolului Glock 9 mm Parabellum. 

În rest, pe lângă respectarea cuvânt cu cuvânt a ordinelor “şoimilor aerului” şi, ulterior, a membrilor echipei antitero de la sol care preia cazul, pasageri surprinşi în astfel de cazuri trebuie să dea dovadă de multă răbdare pentru că o astfel de operaţiune extrem de sensibilă se poate întinde pe mai multe ore. Şi cum o mare parte a acesteia se petrece la sol, cu motorul oprit şi climatizare nefuncţională, condiţiile din avion nu sunt tocmai de invidiat. 

Din fericire incidenţa unor astfel de evenimente este relativ mică pe avioanele operate de companii româneşti. Ofiţerii SRI spun că  echipele de securitate au fost nevoite să intervină la bordul unor aeronave în decursul anilor în câteva situaţii, începând cu anii '70. 

Explozia numărului pasagerilor care aleg avionul

Numărul pasagerilor care au călătorit anul trecut cu avionul a fost de circa 20,222 milioane persoane, în creştere cu 23,3% comparativ cu 2016, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Statistici oficiale nu există încă, dar se pare că recordul va fi bătut cu siguranţă în acest an.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă Bucureşti (6,456 milioane pasageri îmbarcaţi şi 6,346 milioane debarcaţi), Cluj-Napoca (1,356 milioane pasageri îmbarcaţi şi 1,322 milioane debarcaţi) şi Traian Vuia Timişoara (797.200 pasageri îmbarcaţi şi 823.600 debarcaţi).

Cum se face pregătirea "şoimilor aerului"

În domeniul  "şoimilor aerului" România are o vastă experienţă, la Bucureşti existând unul din cele trei centre de pregătire a acestor agenţi de securitate la nivel European. Alte două mai sunt în Germania şi Polonia.

Cursanţii nu sunt luaţi de la zero, ei fiind selectaţi din rândul ofiţerilor din trupele antitero. Cursurile se fac pe două secţiuni. Modulul de bază durează cinci săptămâni, iar cei care îl promovează accesează partea de training avansat care durează patru săptămâni. În principal ofiţerii trebuie să ajungă să folosească arma foarte rapid (timpul este vital în cazul unui atac terorist) şi extrem de precis. Pentru a ajunge la aceste performanţe, la cursuri, elevii trag zilnic cel puţin 300 de cartuşe cu arma din dotare, un pistol Glock.