Scandal pe transferurile de bani ale românilor. Ce tranzacţii vor fi monitorizate de autorităţi

Decizia Guvernului de a monitoriza toate tranzacţiile bancare ce depăşesc 2.000 de euro stârneşte scandal. Opoziţia a luat foc şi susţine că măsura i-ar putea afecta pe românii din străinătate care muncesc la negru şi trimit bani acasă.

Partea bună este că, acelaşi proiect de lege iniţiat de Executiv prevede că acţiunile la purtător vor dispărea, pentru a permite identificarea tuturor acţionarilor unei firme.

Proiectul de lege adoptat în ultima şedinţă de Guvern spune ca transferurile de peste 2.000 de euro vor fi monitorizate, iar cele suspecte vor fi raportate Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor.

Sub incidenţa legii intră o serie de entităţi raportoare, care vor trebui să raporteze tranzacţiile suspecte, dar şi tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.

Entităţile raportoare sunt instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine; administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează; furnizorii de servicii de jocuri de noroc; auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale; prestatorii de servicii şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi expres în prezentul alineat; agenţii, dezvoltatorii imobiliari şi evaluatorii imobiliari, inclusiv persoane fizice; fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Florin Cîţu: PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din diaspora

Opoziţia a susţinut că măsura i-ar putea afecta pe românii din străinătate care muncesc la negru şi trimit bani acasă.  Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat, sâmbătă, că „PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din diaspora”.

„Sunt disperaţi. Nu au bani de pensii şi salarii şi atunci iau bani de pe unde pot”, susţine Cîţu care se declară convins că din iulie vor fi luaţi şi banii din Pilonul II de pensii.

„V-am avertizat şi am avut dreptate! Dragnea şi PSD au pus ochii şi pe banii românilor din diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar şi cel care deţine doar cu numele poziţia de ministru al finanţelor publice ne asigura că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au minţit! A câta oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în şedinţa de Guvern a fost aprobat proiectul de lege care confisca banii românilor trimişi în ţară dacă nu sunt justificaţi cu documente. Au facut o singură «concesie». Pragul este acum de 2.000 de euro”, scrie Cîţu.

Acesta explică faptul că, potrivit acestei legi, „implicit, toţi românii care trimit bani acasă sunt consideraţi infractori... dacă nu dovedesc cu acte că nu sunt”.

„Ironic nu? PSD-iştii strigă în gura mare zilnic despre prezumţia de nevinovăţie, regulă care să se aplice se pare doar PSD-iştilor. Când este vorba de restul românilor, toţi suntem infractori şi terorişti până ne demonstrăm nevinovăţia. Sunt disperaţi. Nu au bani de pensii şi salarii şi atunci iau bani de pe unde pot. Doar să nu fie de la investitori pentru că aceştia au înteles cu ce hoţi lucrează şi au dublat şi chiar triplat dobânzile”, mai scris Cîţu pe Facebook.

Fără acţiuni la purtător

Iniţiativa Guvernului aduce şi alte schimbări. Proiectul de lege introduce noţiunea de beneficiar real, acesta fiind, în cazul societăţilor comerciale persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează o persoană juridică şi care deţine cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%.

Potrivit proiectului, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) vor trebui să efectueze conversia acţiunilor la purtător în acţiuni nominative şi să înregistreze actul constitutiv actualizat. Neîndeplinirea obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora.

Mai mult, beneficiarii reali ai firmelor, dar şi ai asociaţiilor, fundaţiilor sau a altor tipuri de presoane juridice, vor fi înregistraţi într-un registru central organizat la nivelul ONRC.

„Instituţia acţiunii la purtător ridică însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenţei acţionariatului, iar cunoaşterea în orice moment a acţionarilor este esenţială în implementarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului şi finanţării acestuia, a prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale“, se precizează în expunerea de motive a proiectului.