Prezenţa serviciilor de informaţii în presă, firul roşu al raportului libertăţii de exprimare în 2012
0ActiveWatch a lansat astăzi raportul anual FreeEx – Libertatea presei în România . O parte consistentă a documentului - care conţine ameninţări, presiuni şi agresiuni la adresa libertăţii de exprimare în România – este dedicată prezenţei serviciilor secrete în presă. De altfel, între recomandările ActiveWatch adresate politicienilor, autorităţilor şi mediului de afaceri se regăseşte şi încetarea ”practicilor de poliţie politică”.
Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch atrage atenţia că principalele evenimentele cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare în 2012 au în centrul lor legăturile, în diverse forme, dintre serviciile de informaţii şi mass-media. Anul trecut, se precizează încă din preambulul Raportului FreeEx, ”s-a confirmat existenţa agenţilor sub acoperire în redacţii”, ”s-au intensificat practicile de poliţie politică împotriva unor jurnalişti şi activişti civici” iar ”înalţi demnitari au instigat la intervenţia serviciilor de informaţii şi a procuraturii împotriva vocilor critice”.
Printre exemplele prezentate de ActiveWatch care susţin această temă se regăseşte cazul ”Jurnalul Naţional” din luna august a anului trecut. Conducerea cotidianului a anunţat atunci că unul dintre cei patru redactori-şefi ai ziarului este concediat după ce o serie de documente cu antetul şi ştampila Serviciului Român de Informaţii (SRI) – publicate de cotidianul.ro - atestau faptul că în redacţia ”Jurnalul Naţional” există un agent sub acoperire identificat sub numele conspirativ de Sofia Teodorescu. SRI a confirmat autenticitatea documentelor iar trustul Intact l-a concediat – după o investigaţie internă – pe ziaristul Valentin Zaschevici indicându-l drept sursă a SRI. Zaschevici a negat implicarea declarând că ”nu am nici măcar certitudinea existenţei acestui personaj”.
Raportul aminteşte şi o declaraţie din 2010 a directorului SRI în care acesta amintea că serviciul ”are agenţi acoperiţi în zonele de interes pentru securitatea naţională” în contextul în care preşedintele Traian Băsescu a reluat în 2012 ideea includerii presei ca ”vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”. În acelaşi timp, Crin Antonescu, în timp ce era preşedinte interimar al României, a susţinut că imaginea negativă a României a fost rezultatul unei acţiuni deliberate şi a cerut serviciilor de informaţii să-i identifice pe cei responsabili: „(…) trebuie să înţelegem totuşi mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată. Trebuie să vedem totuşi cine a făcut asta, pentru că este ceva ce afectează ţara, toată ţara”.
Raportul ActiveWatch mai exemplifică această temă a ameninţărilor la adresa libertăţii de exprimare de către serviciile de informaţii prin cazuri în care s-a folosit practica ascultării telefoanelor ziariştilor şi punerea sub urmărire informativă fără un mandat susţinut de probe.
ActiveWatch a organizat miercuri şi un protest în faţa sediului Serviciului Român de Informaţii ”pentru a transmite conducerii acestei instituţii, mediului politic şi mass-media că infiltrarea redacţiilor de agenţi acoperiţi este profund nedemocratică, că în nicio democraţie presa nu poate fi o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, iar agenda presei trebuie să fie stabilită de jurnalişti, nu de serviciile secrete”.
Raportul anual FreeEx – Libertatea presei în România – conţine şi alte evenimente petrecute anul trecut care, în opinia autorilor, au avut un impact negativ asupra libertăţii de exprimare în România. Printre cele mai importante tendinţe se regăsesc:
- Folosirea instituţiilor media ca arme politice de către patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale şi parlamentare şi de referendumul pentru demiterea Preşedintelui.
- Partizanatul făţiş practicat de o însemnată parte a mass-media
- Un număr mare de oameni de presă care au intrat în politică
- Sacrificarea temelor de interes public în favoarea unor dispute politice sterile, inclusiv pe durata campaniilor electorale
- Criza economică ce a condus la fragilizarea statutului jurnalistului în raport cu patronatul
- Creşterea numărului practicilor corupte de presă care au fost expuse public
- Abundenţa derapajelor editoriale
- Revenirea în forţă a discursului naţionalist şi homofob
- Perpetuarea controlului politic asupra mediilor publice de radio şi televiziune
- Blocarea accesului la informaţiile de interes public de instituţiile statului şi accentuarea tendinţei de decuplare a zonelor de decizie de restul societăţii
Se încarcă comentariile...
