Informaţie uluitoare în cazul Alexandrei Măceşanu. Dispecerii 112 ai Poliţiei nu au pregătire de specialitate

Dispecerat de poliţie în vremurile bune cân erau deservicte de mai mulţi agenţi. Acum în aceste birouri este un singur poliţist

Dispecerii de la Inspectoratul de poliţie judeţean Olt şi de la Poliţia oraşului Caracal, care au avut un cuvânt greu de spus în cazul Alexandei Măceşanu, tânâra răpită de Gheorghe Dincă, nu au o pregătire specială pentru a coordona operaţiuni de salvare sau pentru a ţine legătura cu persoanele care se află în situaţii care le pun viaţa în pericol.

Concret, ei sunt agenţi obişnuiţi, care nu au trecut prin cursuri de specialitate cum se întâmplă oriunde în lume, susţine Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europeni EUROPOL. 

“Operatorii de la dispeceratul inspectoratelor de Poliţie nu au niciun fel de curs absolvit pentru a face faţă unui astfel de post. Mai mult, serviciile de resurse umane nici măcar nu au pus la punct un curriculum pentru ocuparea acestor posturi. Au pregătire identică cu cea a agenţilor care patrulează pe stradă sau lucrează la birou, de exemplu. Practic, sunt posturi ca oricare altele din cadrul unei structuri de poliţie. Şi asta pentru că, în general, în Poliţie nu mai există un ghid al carierei aşa cum se întâmpla până acum 15 ani”, a precizat pentru “Adevărul” Cosmin Andreica. 

Serviciile de resurse umane nici măcar nu au pus la punct un curriculum pentru ocuparea acestui post Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europeni EUROPOL

Aşa se explică cum, atunci când au preluat apelul tinerei răpite din Caracal, cei doi agenţi au reuşit să debiteze în mod repetat bâlbe de procedură cu iz letal pentru cea care le cerea ajutorul. Este vorba printre altele despre modul în care au gestionat situaţia sau despre felul în care au reuşit să piardă informaţii capitale privind localizarea victimei. Reamintim că unul dintre operatori a aflat cartierul din Caracal unde tânăra era sechestrată, Bold, dar informaţia a fost ignorată, întrucât poliţistul nu ştia că Bold este un cartier din Caracal. În plus, celălalt operator i-a închis telefonul în nas tinerei victime susţinând că mai are şi alte apeluri, lucru total interzis chiar de manualul operatorului de servicii de urgenţă.

Pregătirea dispecerilor americani, ruptă din filmele de acţiune

În Occident, operatorii punctelor de răspuns pentru siguranţa publică, aşa cum sunt denumiţi, beneficiază de o pregătire specială, iar pentru a putea aplica pentru un astfel de post candidaţii trebuie să făcă dovada că au unele aptitudini şi cunoştinţe obligatorii. Concret, cei care vor un post la serviciul american 911, similarul dispeceratului 112 din Europa, trebuie să fie absolvenţi de colegiu sau chiar de universitate cu specializări ca gestionarea situaţiilor de criză, drept, telecomunicaţii sau psihologie. Candidatul este evaluat într-un interviu, dar va fi obligat să treacă şi prin teste grilă şi de abilităţi. În plus la el va face un examen medical complet şi o evaluare psihologică. 

Dacă toate acestea sunt trecute se trece la instruirea efectivă a viitorului operator de 911. Astfel în şase luni acesta va fi certificat în resuscitare sau comunicarea şi  managementul stresului. În plus viitorul dispecer va avea cunoştinţe avansate pentru a putea manageria cazuri în care apar materiale periculoase (exploziv, substanţe toxice sau nucleare) şi de a da sfaturile potrivite celor implicaţi, dar şi abilităţi de a interveni în cazuri de atacuri teroriste, răpiri şi violenţă în familie. Apoi, tot dispecerul 911 va avea aptitudinile necesare pentru a face faţă, cel puţin în prima fază, persoanelor cu tentative de suicid. În fine, operatorii nu pot primi postul dacă nu demonstrează că au cunoştinţe avansate despre zona geografică în se află dispeceratul respectiv.

Pot oferi şi probe decisive

Una peste alta, conform specialiştilor, dispecerii 911 sunt instruiţi după reguli de protocol stricte, care le permit să facă diferenţa între un apel cu o cerere de ajutor serioasă şi o glumă. În plus, în cazuri de omor, chiar şi un apel de ajutor de câteva secunde, dacă are loc între autorul crimei şi un operator bine pregătit, poate produce probe decisive pentru ancheta care va urma.

După intrarea pe post operatorii 911 fac specializări periodice, în urma cărora certificările se reînnoiesc. În funcţie de statul în care funcţionează, un astfel de dispecer 911 are un salariu anual cuprins între 45 şi 50 de mii de dolari. 

Singuri între patru pereţi

După ce că nu sunt cum trebuie pregătiţi, dispecerii poliţie care primesc apelurile la 112 nu sunt nici măcăr suficianţi din punct de vedere numeric. Totul după o reorganizare a acestor departamente care a avut loc cu câţiva ani în urmă. Astfel, Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europeni EUROPOL, spune că, din 2010,  80 la sută inspectoratele judeţene au numai un dispecer care lucrează în ture de 24 cu 72 de ore. “Până la reorganizare erau cel puţin doi dispeceri, dar unele inspectorate aveau şi câte patru oameni simultan în acest birou”, a precizat Cosmin Andreica. 

Dispeceratele poliţiei, formă fără fond 

Specialiştii consultaţi “Adevărul” consideră că pentru o bună funcţionare a serviciului 112 este obligatoriu ca dispecerii să fie bine pregătiţi. “Operatorii lucrează cu persoane sub stres, care au un comportament special. Drept urmare acel operator trebuie să ştie cum să susţină victima din toate punctele de vedere. Dar ar trebui să nu ne mai mire nimic într-o ţară care nu pune preţ pe competenţe, în care există guvernaţi ce au trecut în fotolii direct din tractor, via o universitate obscură”, susţine sociologul Gelu Duminică. 

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu consideră că, aşa organizate, dispeceratele Poliţiei Române sunt o formă fără fond. “Am raportat la Uniunea Europeană că am înfiinţat aceste servicii, dar nu ne-am mai ocupat şi de pregătirea oamenilor. Practic, am lăsat aceste dispecerate extrem de importante pe mâna unor persoane fără competenţe. Aceşti angajaţi trebuie să aibă în primul rând cunoştinţe de psihologie pentru a putea face faţă diverselor situaţii în care se află cei care cer ajutor. În plus este inacceptabil ca aceşti oameni care lucrază în acest mediu foarte stresant să aibă program de 24 de ore”, a precizat Mircea Kivu.