Heroina, moartea de la colţul străzii

Reporterii “Adevărul” au urmărit şi au surprins tranzacţii cu heroină în plină stradă. Este drogul care domină în Capitală. Peste 40.000 de consumatori la nivel naţional, dintre care peste 30.000 în Capitală. Drogurile se vând în zona şcolilor, în cluburi şi chiar lângă centrele de dezintoxicare.

Din cauza supradozelor sau a narcozelor, tinerii mor pe capete în România. Pentru a-şi obţine dozele tâlhăresc oameni nevinovaţi. Părinţii nu mai ştiu la ce şcoli să-şi înscrie copiii pentru a-i feri de flagelul “morţii albe”. De partea cealaltă, copiii traficanţilor stradali dorm cu spaima cuibărită în suflet să nu le spargă iar mascaţii şi să nu-i ia pe tati sau pe mami la secţie.

Tot ei, copiii traficanţilor şi chiar ai consumatorilor, sunt exploataţi pe post de “cărăuşi”, fiindcă vârstele fragede nu cad sub incidenţa legii. Nu sunt cazuri izolate. Vorbim despre un fenomen. Un fenomen care a scăpat de sub control. “Adevărul” prezintă fenomenul în toată hidoşenia sa, surprins prin flagranturi, descinderi şi muncă sub acoperire.

Tranzacţii la vedere

Luni, 20 octombrie 2008, strada Argeşelu, Berceni. Doi tineri, băiat şi fată, cu vârste de până în 30 de ani, se apropie de dealerii zonei. Unul dintre cei trei vânzători de heroină dispare câteva minute în spatele blocului din apropiere. Se întoarce cu o “bilă” (heroină împachetată în staniol, hârtie sau celofan). Tonul vocilor implicate în negociere urcă brusc. Ceva nu merge cum trebuie.

Cumpărătorul scoate din buzunar nişte hârtii care par a fi certificate de depozit. Ne dăm seama că acesta este obiectul disputei. Dealerii studiază pe rând hârtiile, unul dintre ei pare să nu accepte schimbul. În cele din urmă, se bate palma.

La ora 12.22, fotoreporterul “Adevărul” surprinde încheierea afacerii. Cuplul de cumpărători pleacă liniştit spre casă. În urma lor, pe strada Argeşelu, dealerii îşi aşteaptă următoarea victimă.

„Furam orice. Durerile de sevraj erau groaznice”

Marţi, 4 noiembrie, Grădiştea. Centrul postcură susţinut de asociaţia internaţionale Teen – Challenge. Daniel Drăgan, 25 de ani, fost consumator. S-a apucat de heroină din simplă curiozitate, deşi avea deja în familie un dependent – sora sa mai mare, care îi spunea: “Daniele, uită-te la mine, că aşa o să ajungi!”. 

Ca orice consumator, la început a trăit cu impresia că se va putea lăsa oricând. După cinci-şase luni de injectare a heroinei şi-a dat seama însă că este dependent.

Totul s-a schimbat. S-a internat de două ori la dezintoxicare, s-a dus la ţară ca să stea departe de anturaj, dar de fiecare dată când se întorcea sfârşea prin a-şi injecta heroină.

“Ca să ai şanse cu adevărat trebuie să ajungi în ultimul stadiu, să ajungi în situaţii disperate”, spune Daniel, care va împlini în curând 15 luni de când e “curat”. A trecut chiar prin toate etapele de decădere parcurse de un “junkie” (dependent de droguri) în ultimul stadiu.

A vândut din casă ca să-şi cumpere doza, iar tatăl său l-a alungat: “Îmi pierdusem toţi prietenii, familia. Trăiam pe străzi, în scări de bloc, furam în fiecare zi. Mă întâlneam cu mama şi atunci îi furam bani sau telefonul din mână. Trebuia să-mi injectez heroină. Durerile erau groaznice.

Nimeni nu poate explica în cuvinte durerea de sevraj şi nimeni nu poate înţelege dacă n-a trecut prin aşa ceva”, povesteşte Daniel. Cel mai mult a suferit atunci când a înţeles că şi mama lui se temea de el: “O vedeam dimineaţa, când ieşea din bloc şi pleca la muncă, cum se uita speriată în stânga şi în dreapta, să vadă dacă o aştept la colţul blocului.

Simţeam că nu mai am puterea să continui”. Şi atunci l-a întâlnit pe psihologul de la Teen-Challenge, Valeriu Costea.

Tocmai ieşea din ultima cură de dezintoxicare şi Costea l-a intervievat pe Daniel să vadă cât de mult îşi doreşte să scape. Aşa a intrat în programul de un an al centrului de la Grădiştea, unde s-a “reinventat” pas cu pas.

„Infracţiuni de procurare”

Iulian Marin, şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din Poliţia Capitalei, spune că acesta este tradiţia afacerilor cu droguri: marile tranzacţii se desfăşoară în locuri izolate, dar vânzările la bucată au coborât în stradă. Faptul că pe Argeşelu s-a plătit cu certificate de depozit nu-i miră pe poliţişti.

Este traseul obişnuit parcurs de dependenţi: când nu mai au bani gheaţă, vând totul din casă. Povestesc că o mamă a descoperit când s-a întors din weekend că bătea vântul, la propriu şi la figurat, prin apartament. Fiul său vânduse totul, inclusiv caloriferele şi ferestrele, pentru a-şi cumpăra porţia zilnică de heroină (care ajunge la circa 300 de lei).

În faza următoare, dependenţii trec la tot felul de “combinaţii” la limita legii, iar în final ajung la tâlhării. Heroina este drogul cu cel mai mare potenţial infracţional, din cauza aşa-numitelor “acţiuni de procurare”. Adjunctul Secţiei 16 Poliţie, Berceni, spune că majoritatea infracţiunilor de pe raza lor de acţiune sunt legate de consu­mul de droguri.

Heroina ucide sigur

Heroina este o pudră albă sau brună din familia opiaceelor, provoacă stări euforizante şi are o putere analgezică de 10 ori mai mare decât a morfinei.

Creează dependenţă la cel mult a 10-a injectare, dă cel mai dureros sevraj şi rata de succes la tratament este infimă. Injectarea este cea mai periculoasă, din cauza ritmului în care consumatorul simte nevoia să crească porţia şi a riscului de supradoză. Întotdeauna apar tulburări psihice la consumatorii de heroină. Moartea se poate produce în timp prin embolie pulmonară şi ciroză, iar la supradoză, prin stop cardiac şi blocaj respirator.

Este principalul drog diagnosticat la decesele prin supradoză, fiindcă există o limită foarte îngustă între doza normală şi cea fatală.

România, în topul consumatorilor

În cifre absolute, în România sunt 40.000 de dependenţi. 

“Specificul” naţional este însă şocant: se consumă cu predilecţie heroină injectabilă, cel mai periculos drog, fapt care provoacă majoritatea deceselor prin supradoză. Creează dependenţă la cel mult a 10-a injectare, dă cel mai dureros sevraj şi rata de succes la tratament este infimă.

În Raportul 2007 al Agenţiei UE pentru droguri, majoritatea statelor europene au declarat că minorii sub 15 ani reprezintă mai puţin de 1% din totalul dependenţilor care se tratează. Doar în România se ajunge la 3%. 

Portretul-robot al heroinomanului

Şi profilul heroinomanului ajuns la dezintoxicare este schiţat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA): bărbat între 24 şi 29 de ani, îşi injectează doza în fiecare zi, şi-a băgat pentru prima oară seringa în venă când era elev.

Bucureştiul este singurul oraş din ţară unde se consumă toate tipurile de droguri, dar şi singurul unde predomină heroina. Nici măcar copiii străzii nu mai sunt aurolaci, fiindcă au renunţat la inhalante şi au trecut pe heroină, spun cei de Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Obregia.

În flagranturile şi percheziţiile organizate pentru dealeri în primele nouă luni ale acestui an au fost surprinşi 26 de clienţi minori şi opt care abia împliniseră 18 ani. Cel mai mic are doar 13 ani, spune Mircea Mărginean, şeful Serviciului de combatere a micului trafic şi a consumului stradal, din cadrul Poliţiei Capitalei.

Mai mult, Iulian Marin, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Bucureşti, a constatat că, mai nou, minorii sunt folosiţi şi ca intermediari, pentru că nu răspund penal sub 14 ani.

O treime dintre adolescenţii şi tinerii Capitalei susţin că îşi pot procura uşor orice fel de drog, inclusiv heroina, se arată în ultimul studiu ANA. Îngrijorător este şi semnalul tras de reprezentanţii Agenţiei: “consumul în şcoli este un fenomen generalizat“.

Mâine în Adevărul!
Imagini surprinse în timpul tranzacţiilor cu metadonă chiar în zona centrelor de dezintoxicare.