Efectele deciziei Curţii Constituţionale: Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu, pe lista VIP-urilor care ar putea scăpa de condamnările pentru abuz în serviciu
0
Fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu şi fostul preşedinte al LPF Dumitru Dragomir, ar putea scăpa de condamnările pentru abuz în serviciu primate în dosarul excluderii clubului de fotbal Universitatea Craiova. Acesta în baza deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu. Avocaţii mai multor VIP-uri susţin că vor cere achitarea clienţilor lor.
Fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu şi fostul preşedinte al LPF Dumitru Dragomir au fost condamnaţi pe 13 iunie, de Tribunalul Bucureşti, la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, folosirea influenţei ori autorităţii pentru a obţine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau foloase necuvenite şi sustragere de sub sechestru. Deciaia a fost dată în dosarul excluderii clubului de fotbal Universitatea Craiova din campionatul intern şi nu este defintivă.
Cheia dosarului celor doi o reprezintă publicarea de către Curtea Constituţională a motivării date în decizia de interpretare a ceea ce înseamnă acuzaţia de abuz în serviciu, potrivit Digi24.
Asta după ce Curtea Constituţială a explicat miercuri că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată „numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”. Astfel, vor răspunde penal doar funcţionarii publici care vor încălca legile sau ordonanţele, nu şi în hotărârile de guvern sau alte reglementări secundare, cum ar fi încălcarea fişei postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.
Ar fi încălcat „doar” statutul FRF
Ori Sandu şi Dragomir sunt acuzaţi că au încălcat statutul Federaţiei Române de Fotbal la luarea deciziei dezafilierii. „Statutul unei Federaţii nu se încadrează la legislaţie primară conform definiţiei Curţii Constituţionale, ci intră în categoria a ceea ce noi numim legislaţie secundară. Teoretic acuzaţia de abuz în serviciu nu mai poate subzista în aceste condiţii”, au explicat surse judiciare pentru EraNews.
Procurorii DNA au arătat în rechizitoriu că, la 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club „U" Craiova SA, prin încălcarea gravă a statutului federaţiei. În acest sens, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF, susţin procurorii.
Oprea, „coloana” a fost reglementată de un HG
Acesta nu este singurul dosar, în care ar putea fi invocată decizia Curţii Constituţionale. Avocata Elenina Nicuţ a comentat pe contul ei de facebook turnura pe care o ia dosarul lui Gabriel Oprea după decizia CCR. „Oprea în dosarul coloanei oficiale - curat şi uscat. Nu a încălcat nicio lege în sensul deciziei CCR, ci regulamentul de aplicare a codului rutier, aprobat prin HG”.
Pe scurt, Gabriel Oprea este acuzat de procurorii DNA că „a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul)”.
Cazul „Limuzina”: Oprea, acuzat de încălcarea unei hotărâri CSAT
Cu alte cuvinte, infracţiunea de care este acuzat fostul vicepremier are legătură cu încălcarea unui HG, şi nu a unei OUG sau legi. }n cel de-al doilea dosar, privind achiziţia unui Audi din fondurile infomatorilor DIPI, Oprea este acuzat de încălcarea unei decizii CSAT, deci nu a unei legi sau OUG.
Dan Lupaşcu, avocatul lui Gabriel Oprea spune că, chiar dacă el nu ar invoca în pledoarie decizia CCR, instanţa trebuie să ţină cont de ea din oficiu. „În dosarul aflat în procedura de cameră preliminară (n.n. – dosarul achiziţiilor DIPI) se pretinde încălcarea unei hotărâri CSAT, care nu e lege, dar se face trimitere şi la articole de lege. În procesul privind coloana oficială se invocă încălcarea Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (n.r. – ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul)”, a declarat avocatul pentru „Evenimentul Zilei”.
Udrea ar putea scăpa de acuzaţiile din dosarul BRD
În privinţa Elenei Udrea, specialiştii consultaţi de Hotnews spun că fostul ministru este acuzat în dosarul creditelor de complicitate la abuz în serviciu pentru că ar fi încălcat normele bancare. Este vorba de dosarul în care Elena Udrea este urmărită penal pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în dosarul de la DNA privind creditul contractat de aceasta la BRD, în aceeaşi cauză fiind pus sub acuzare şi Sorin Popa, fost vicepreşedinte al băncii. Popa este acuzat de abuz în serviciu. Este vorba de ancheta privind un credit de 3,3 milioane de euro.
Avocaţii cer achităti în dosarele Alina Bica şi „Gala Bute”
Potrivit unui articol din „Evenimentul zilei”, deciza CCR „bagă în corzi” şi acuzaţiile în dosarul „Gala Bute” şi Alina Bica- ANRP. „În principiu doamnei Udrea nu i s-a adus la cunoştinţă încălcarea unei legi”, a conchis Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea.
Laura Vicol, avocata Alinei Bica: „Doamna Bica nu a încălcat nicio lege, a fost o interpretare a procurorului de caz, în sensul că întrebările puse comisiei (n.r. – de despăgubiri a ANRP) au fost neserioase. Odată cu motivarea deciziei Curţii Constituţionale toată lumea trebuie să înţeleagă că în cazul abuzului în serviciu trebuie demonstrat că s-a încălcat o lege, iar în ceea ce o priveşte pe Alina Bica nu e cazul”.
Paragraful cheie
Potrivit unui specialist în drept, consultat de „Adevărul” esenţial în motivarea Curţii Constituţionale este paragragul 60, în care se menţionează expres că neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţiile de serviciu reglementate expres prin legislaţie primară – legi şi Ordonanţe de Guvern.
„Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adopptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”, motivarea Curţii Constituţionale, articolul 60.
Prin urmare, trebuie identificată legislaţia primară (Lege sau Ordonanţă, conform explicaţiilor Curţii Constituţionale) care reglementează atribuţiile de serviciu incidente în speţă. „Norma încălcată trebuie să se regăsească în legislaţia primară, iar dacă e preluată în legislaţia secundară, ea nu trebuie să fie modificată în afara limitelor pe care le trasează legislaţia primară corespunzătoare”, au explicat specialiştii în drept.
Probleme ar fi la motivarea articolul 64
Acelaşi specialist în drept a explicat pentru „Adevărul” că redactarea paragrafului 64 ar putea fi deficitară.
Paragraful 64: „Curtea reţine că, deşi legislaţia primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară, potrivit art.4 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”.
Asta deoarece, există unele legi care prevăd, în conţinutul lor, că modul de punere în aplicare va fi detaliat printr-un regulament, adoptat uneori printr-o HG. Situaţia este exact ca în cazul dosarelor lui Gabriel Oprea.
Constantinescu: „A fost nesocotită decizia Curţii Constituţionale!”
Condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, fostul preşedinte al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, susţine că sentinţa s-a dat într-un mod abuziv. El a transmis o scrisoare în care arată că procesul său ar fi trebuit reluat, după publicarea motivării Curţii Constituţionale, potrivit Neptun TV.
„Conform Codului de Procedură Penală şi Codului Penal, excepţia admisă şi de Curtea Constituţională la 15 iunie 2016, ar fi trebuit să oprească procesul penal şi să se dispună reluarea cercetării penale, în funcţie de publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale şi a motivaţiei Curţii Constituţionale!”
„A fost nesocotită decizia Curţii Constituţionale! Se zice că, decât un nevinovat în puşcărie, mai bine 1.000 de infractori în libertate!”, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte CJ Constanţa.
„Gravitatea condamnării mele este că, de acum încolo, în România, toţi primarii, preşedinţii de Consilii Judeţene şi toţi aleşii locali, pot fi arestaţi şi condamnaţi pentru hotărârile lor legale şi ducerea lor la îndeplinire!”.
Excepţia VIP-urilor
Fosta şefă DIICOT - Alina Bica, fostului preşedinte CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa - Nicuşor Constantinescu sunt doar câţiva dintre cei inculpaţi de DNA care s-au plâns la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu e prea vag definită, deci neconstituţională. Curtea Constituţională (CCR) a conexat toate dosarele în care s-a cerut dezincriminarea abuzului în serviciu.
Cea care a dat tonul sesizărilor CCR a fost Alina Bica. În martie 2016, ea a ridicat, în faţa unui complet al Instanţei Supreme, excepţia de neconstituţionalitate a două prevederi legale prin care este incriminat abuzul în serviciu, principala acuzaţie ce i se aduce în dosarul ANRP.
Astfel, fosta şefă a DIICOT a acuzat de neconstituţionalitate atât formularea actuală din Codul Penal abuzului în serviciu, cât şi varianta agravantă prevăzută de Legea specială anticorupţie nr. 78/2000. Bica a susţinut că cele două articole sunt formulate mult prea vag, sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale.
După ce au amânat de două ori să dea o decizie, la 15 iunie judecătorii constituţionali s-au pronunţat: infracţiunea de abuz în serviciu este parţial neconstituţională.
Se încarcă comentariile...
