De ce este România tolerantă cu violul: efectele „simptomului Colo“
0
Cazul vloggerului Alexandru „Colo” Bălan, urmărit de aproape un milion de copii, care a fost reţinut şi mai apoi pus sub control judiciar după ce a instigat la violarea minorelor care se îmbracă provocator, readuce în discuţie lipsa de fermitate demonstrată de autorităţile judiciare în cazul unor violuri halucinante. În plus, este şocantă toleranţa pe care societatea românească o arată, în general, agesorilor sexuali.
Clemenţa acordată de autorităţile judiciare din România autorilor unor violuri este demonstrată de două cazuri recente care au îngrozit societatea civilă. Primul este cel al lui Laurenţiu Stoica (50 de ani, din Piteşti), care şi-a violat copila în vârstă de numai 6 ani şi care a fost condamnat la 2 ani şi 11 luni, cu suspendare, de către magistraţii Judecătoriei Piteşti. Practic, omul a fost lăsat în libertate după ce, timp de câteva săptămâni, şi-a violat propriul copil.
Cel de-al doilea caz incredibil a avut loc în satul Almaşu Mare, comuna Balc din judeţul Bihor. Practic, copilăria unei adolescente din Bihor a fost definitiv mutilată de tatăl vitreg. Bărbatul îşi dorea propriii copii, dar cum femeia pe care o luase de nevastă nu mai putea rămâne însărcinată, cei doi au folosit-o pe fetiţa ei de 12 ani ca să le îndeplinească dorinţa pe post de mamă „surogat”. În urma acestei înţelegeri, Augustin Costel Varga a violat-o pe copilă ani la rând, iar în urma acestor acte s-au născut şi doi copii. Culmea este că, după naşterea primului copil, Direcţia pentru Protecţia Copilului Bihor a intrat pe fir şi a anunţat Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita, dar procurorii au decis cercetarea violatorului în libertate.
Procesul declanşat pe numele lui Varga s-a încheiat cu un verdict de-a dreptul ridicol. Judecătorii din Marghita l-au condamnat pe bărbat la doar 2 ani de închisoare cu suspendare. În final, omul a ajuns în detenţie, dar numai pentru că nu a respectat sentinţa. El nu a efectuat în totalitate cele 60 de ore de muncă în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Balc.
Ce spun românii
Avocatul Adrian Cuculis susţine că, din păcate, infracţiunea de viol este privită cu lejeritate de legislaţie. „În primul rând, o infracţiune de viol nu poate fi cercetată de către parchet decât dacă este la mijloc o plângere penală. Mai mult, dacă în timpul cercetărilor victima îşi retrage plângerea penală, în anumite condiţii, toată munca poliţiştilor rămâne fără efect fiindcă făptuitorul nu mai poate fi trimis în judecată”, spune avocatul.
De altfel, un studiu comandat de instituţiile europene pe tema „Percepţiei violenţei în societate” arată că în societatea românească victimele violurilor nu sunt percepute ca atare. Foarte grav, mare parte dintre români cred că aceste victime mint atunci când depun plângeri la poliţie sau că infracţiunea în sine este justificată de atitudinea celei violate.
Concret, 23% dintre români cred că „femeile inventează sau exagerează adesea cu plângerile de viol”, se arată în document. Apoi, românii au avut de răspuns la întrebarea „Unele persoane cred că întreţinerea unei relaţii sexuale fără consimţământ poate fi justificată în anumite situaţii. Credeţi că acest lucru se aplică în următoarele circumstanţe?” şi au avut de ales din mai multe variante posibile de răspuns. Surprinzător sau nu, un român din trei a mers pe logica afişată de „Colo” conform căreia unele românce „şi-o cam cer”. Astfel, 33 la sută din bărbaţi şi, atenţie, 35 la sută din femeile din România spun că pot considera că victimele au o vină pentru săvârşirea infracţiunii dacă, între altele, „victima merge de bunăvoie acasă cu cineva, de exemplu după o petrecere sau o întâlnire” sau dacă înainte de viol acestea avea „articole de îmbrăcăminte provocatoare sau sexy”.
În fine, 56% din români consideră că „a face «glume» cu tentă sexuală faţă de o femeie de pe stradă” nu ar „trebui să fie împotriva legii”, se mai arată în document.
Victimele sunt mult mai multe
Psihologul Mihai Copăceanu crede că, din păcate, România, la nivel general, are o problemă gravă cu privire la agresiunile sexuale şi viol, nu atât în ceea ce priveşte numărul ridicat comparativ cu alte ţări cât modul de înţelegere, toleranţa şi discriminarea de gen. „Cifrele arată cruda realitate, în fapt numărul agresiunilor sexuale este infinit mai mare deoarece femeile nu raportează din diferite motive, din scepticism, îndoială, neîncredere şi de multe ori neputinţă. Ele ar trebui să fie încurajate şi susţinute. Există o serie întreagă de prejudecăţi şi idei false care nu doar că predispun la o atitudine greşită faţă de agresiunile sexuale şi viol cât mai ales promovează o atitudine de acceptare. Un argument este constatarea superiorităţii bărbatului faţă de femeie în România care duce până la permisivitatea sau chiar încurajarea violenţei sexuale.
Cei şapte violatori din Vaslui sunt liberi cu toate că, în 2015, au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 10 ani de închisoare
Tot în mentalul românului, de cele mai multe ori tot victima are o oarecare parte de vinovăţie, dacă nu ea este în totalitate vinovată. Şi aici cel mai bun exemplu este cel al solidarităţii cetăţenilor faţă de violatorii de la Vaslui (este vorba de cazul celor şapte violatori din Vaslui, care în 2015 au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 10 ani de închisoare, dar care sunt liberi graţie recursului compensatoriu, aşa cum a arătat cu ceva timp în urmă judecătorul Cristi Dănileţ-n.r.). Ceea ce este complet fals: în nicio situaţie victima nu este vinovată”, spune psihologul.
Nesancţionarea acestor fapte duce, inevitabil, la înmulţirea lor. Mihai Copăceanu psiholog
Mihai Copăceanu spune că soluţia pentru ieşirea din această situaţie, dar şi pentru combaterea valului de agresiuni asupra femeilor ar fi unele sancţiuni mai aspre. „Chiar şi unele afirmaţii cu tentă sexuală, acele «glume» pe stradă sau online, trebuie să fie sancţionate, pentru că ele exprimă ceva despre gândirea, atitudinile şi intenţiile autorului. Că unul din doi români acceptă este grav. Nesancţionarea acestor fapte duce, inevitabil, la înmulţirea lor. Autorităţile statului au obligaţia de a sancţiona orice abatere de la acţiuni de tip hărţuire sexuală până la agresiuni sexuale, sau în cazul de faţă instigare”, a precizat psihologul.
Vloggerul Colo şi vechile metehne
Alina Dumitru, directorul organizaţiei nonguvernamentale Sens Pozitiv, una dintre persoanele care au insistat să facă o plângere la poliţie după ce vloggerul „Colo” a publicat clipul în care instigă la viol, susţine că valul de ameninţări la care a fost supusă după ce s-a adresat autorităţilor s-a oprit. Asta după ce şi autorităţile au anunţat că au intensificat cercetările în cazul Alinei Dumitru, iar unele surse au anunţat că tânăra a fost pusă sub protecţie de către poliţişti.
Imagine furnizată de Alina Dumitru
Femeia susţine că Alexandru Bălan nu este oricum la prima tentativă de a îndemna la violenţă împotriva femeilor. „Primesc de la oameni tot felul de indicii. A ajuns la mine o postare făcută de «Colo» încă din 2016 din care reiese clar că omul are mari probleme. Postarea este compusă din două imagini. În prima, care are titlul «Ăştia am putea fi noi», o femeie este agresată şi, cel mai probabil, violată. Frustrarea lui Bălan se vede imediat pentru că pe cea de-a doua imagine, în care bărbatul agresor este pus la pământ şi încătuşat de poliţie, scrie «Da' tu depui plângere ca proasta»”, a arătat Alina Dumitru.
Se încarcă comentariile...
