De ce era filat de procurori poliţistul antimafia de la Ploieşti pe care a încercat să-l protejeze Sebastian Ghiţă
0Şpagă, şantaj şi informaţii clasificate sunt ingredientele unui dosar de corupţie în care sunt implicaţi trei poliţişti cu funcţii înalte din Ploieşti. Potrivit interceptărilor, unul dintre aceştia ar fi fost avertizat de Sebastian Ghiţă că era monitorizat de procurori.
„Eu am vorbit cu Ghiţă. Cu Sebi! De ce am vorbit cu Ghiţă, cu Sebi!? El a venit la mine şi mi-a zis:«Bă, prietene! Uite care-i treaba, din sursele mele, care sunt foarte demne de încredere, tu ai un dosar aici la Curte», a zis că i-a spus Tudose personal şi o lucrare mare la «Doi ş-un sfert» la Bucureşti şi a zis: «Sfatul meu este să faci aşa, aşa, aşa, cutare şi...»”.
Aşa susţine comisarul-şef Mihai Emanuel Saghel, fostul şef al Serviciului de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate - Ploieşti că a aflat că este sub lupa procurorilor. Mai exact, poliţistul a mărturisit că cel care l-ar fi avertizat că este filat de „Doi şi-un sfert”, cum este cunoscut serviciul secret al Ministerului de Interne, ar fi fost fostul deputat de Prahova, Sebastian Ghiţă. Iar fostul deputat ar fi aflat toate aceste informaţii de la Liviu Tudose, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti.
De ce era filat Saghel?
Mihai Emanuel Saghel (43 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la sfârşitul anului trecut, fiind acuzat de şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în formă continuată. În acelaşi dosar mai sunt judecaţi alţi doi poliţişti superiori din Ploieşti, Constantin Ispas - fost şef al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Prahova şi Ionuţ Rădulescu, de la aceeaşi Direcţie. Constantin Ispas mai este judecat într-un dosar, alături de fostul deputat Sebastian Ghiţă şi de procurorul Liviu Tudose.
Practic, Saghel este acuzat că ar fi şantajat un jurnalist, patron al unui ziar-online din Ploieşti, pe care
l-ar fi ameninţat cu constitui¬rea de dosare penale şi arestarea. Pe de o parte, poliţistul voia ca jurnalistul să nu mai publice materiale de presă despre el şi amicii săi, iar pe de altă parte voia să-l determine pe acesta să dezvăluie în publicaţia sa pretinse fapte compromiţătoare despre procurorul Mircea Negulescu. Acesta din urmă lucra în acea perioadă la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti şi instrumenta un dosar de evaziune fiscală cu afacerişti, ale căror conexiuni ajungeau la şefii Consiliului Judeţean Prahova şi la liderii PSD locali, Mircea şi Vlad Cosma.
Şantajul la ziarist
Ziaristul care ar fi fost şantajat a organizat o sedinţă de redacţie, în care i-a anunţat pe colegii săi despre pericol. „În cadrul acelei şedinţe ne-a spus că este ameninţat de poliţistul Saghel Mihail Emanuel de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate - Ploieşti (BCCO) că va fi arestat şi dacă se întâmplă acest lucru noi să ne vedem în continuare de treabă”, a declarat, la DNA, unul dintre colegi. El a adăugat că jurnalistul ameninţat şi-a liniştit colegii spunându-le că în cazul în care urma să fie arestat nu i-ar fi luat mai puţin de o lună, două ca să-şi demonstreze nevinovăţia, situaţie în care a desemnat un coleg să se ocupe de publicaţie.
„A început să plângă, văzându-mă vizibil afectat de situaţie”, a descris martorul scena din şedinţa de redacţie. „Mi-a mai spus că intenţionează să plece câteva zile şi să meargă la Ambasada SUA din România pentru a se interesa ce ar fi de făcut în situaţia în care ar fi arestat preventiv, acesta fiind şi rezident în SUA”, a mai povestit unul dintre colegii jurnalistului. Însă comisarul-şef Saghel a negat la DNA că l-ar fi şantajat pe jurnalist. „Nici personal şi nici prin alte persoane nu i-am transmis ameninţări şi nu are deschisă la unitatea la care lucrez nicio lucrare de natură penală şi nici un alt gen de lucrare”, le-a spus acesta procurorilor.
Comisionul de 10%
O altă acuzaţie adusă ofiţerului este aceea că i-ar fi cerut unui afacerist un comision de 10% pe care acesta urma să-l recupereze în contextul unui dosar penal. Suma de bani reprezenta prejudiciul în dosar. Saghel ar fi cerut şi alte bunuri de la afacerist, pentru a rezolva dosarul cu rapiditate.
„Cu ocazia uneia dintre întâlnirile mele cu ofiţerul de la restaurant, acesta mi-a spus că intenţionează să îşi construiască o casă şi că o să aibă nevoie de diferite materiale de construcţie, eu arătându-mi disponibilitatea de a-l ajuta în limita posibilităţilor mele. După un timp, Saghel Emanuel mi-a spus că are nevoie să-i debitez şi lui o anumită cantitate de 3-4 metri cubi de buşteni (stejar şi salcâm), având nevoie de scândură, eu precizându-i că îl pot ajuta cu condiţia să trimită dânsul lemnul la gaterul meu de la Filipeşti de Pădure”, a povestit afaceristul.
Una dintre probele-cheie este un mesaj text tip SMS trimis pe care Saghel l-a trimis din arest, în care face trimitere la Sebastian Ristea, persoana care îi intermedia legătura cu afaceristul. Ristea este trimis în judecată în acest dosar pentru complicitate la luare de mită. „Trebuie bani de avocaţi. Fondul e cel mai important. Finu’ să vorbească cu cine poate. Bobo, du-te personal la Unchiu’ şi vorbeşte personal şi serios cu el, dacă ne mai ajută! Sebi (Sebastian Ristea- n.r.), e cel mai important. Ţineţi legătura cu Corina! (Corina Ristea, soţia lui Sebastian Ristea - n.r.). Să nu vină acum că îl ia pe cămătărie! Du-te la Şefu’! Ce face cu dosarul Intercom? De ce nu îi spune lui Ghicu să am şi eu parte de o instanţă corectă? ”, suna mesajul trimis din arest de Saghel.
Documentele clasificate de acasă
Atunci când procurorii DNA au percheziţionat locuinţa lui Saghel din Ghirdoveni (Dâmboviţa) au descoperit acasă la acesta 17 documente clasificate ca „secret” şi „secret de serviciu”. Acestea ar fi fost scoase de poliţist din sediul BCCO Ploieşti. Saghel a spus la DNA că era vorba de documente vechi, din perioada 2004-2009, pe care nu a vrut să le arunce când BCCO şi-a schimbat sediul.
„Nu am dorit să le arunc gândindu-mă că pe viitor aş mai fi putut avea nevoie totuşi de unele din acele date, în măsura în care mai instrumentam dosare penale privind acele persoane. Documentele pe care le-am considerat neimportante la acel moment le-am pus în nişte plase, care au rămas o perioadă la mine în birou”, le-a spus poliţistul procurorilor care l-au pus sub acuzare. „Consider că marea majoritate a documentelor clasificate identificate la domiciliul meu nu au valoare operativă ridicată”, şi- a mai făcut apărarea poliţistul. ;