De ce a ales Ponta să se opereze în Turcia. Ortopezii spun că operaţia nu era obligatorie şi că putea fi făcută în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Victor Ponta a ales serviciile medicale ale Turciei pentru a-şi trata genunchiul stâng, la care s-a accidentat la un meci de baschet. Plecarea acestuia în Turcia nu a fost anunţată nici de Guvern, nici măcar de PSD, ci de avocata premierului, care s-a prezentat luni la DNA fără Victor Ponta, aşteptat la audieri în dosarul în care este acuzat de corupţie. Ortopezii afirmă că operaţia premierului nu era obligatorie şi că este uzuală şi-n România.

Avocata le-a cerut procurorilor DNA o amânare, motivând că premierul se află în Turcia pentru o intervenţie chirurgicală, recomandată joi de medicii de la Spitalul Militar. Premierul a făcut o investigaţie RMN, în urma căreia s-a stabilit că are un ligament rupt şi îi sunt afectate meniscul şi cartilagiul.
În cursul după-amiezii de luni, a apărut şi informaţia potrivit căreia Ponta şi-ar fi luat concediu în perioada 16-19 iunie.

„Ruşinos, dar sănătos“

Analiştii politici contactaţi de „Adevărul“ interpretează gestul premierului Victor Ponta de a se trata în străinătate ca o recunoaştere a stării precare a sistemului medical din România. 

„Presupun că e în asentimentul tuturor cetăţenilor din România, care ar face şi ei exact acelaşi lucru dacă ar avea nevoie de o intervenţie chirurgicală şi şi-ar permite să se opereze în străinătate. Prim-ministrul este conştient de starea sistemului sanitar din România şi nu are de ce să-şi rişte sănătatea acceptând o intervenţie chirurgicală în ţară. Ruşinos, dar sănătos, cel mai probabil“, ironizează analistul politic Dan Ionescu gestul lui Ponta de a pleca în Turcia pentru a se opera. 

„Preferă să se trateze în străinătate pentru că ştiu că în România, din cauza lipsei de finanţare a sistemului medical, oricât de bun ar fi un medic, nu dispune de toate mijloacele necesare pentru a-şi face meseria. Tot ce spun ei despre sublimul sistem medical din România este doar pentru public. Prin faptul că politicienii merg doar în afară să se trateze arată că nu s-ar preda sistemului medical din România“, crede şi analistul politic, Sorin Bocancea.

„Şi-a băgat piciorul în demersurile Justiţiei“

Totodată, Bocancea mai spune că premierul a demonstrat, încă o dată, importanţa pe care o acordă Justiţiei, în condiţiile în care a plecat în Turcia în aceeaşi zi în care era aşteptat la DNA. 

„În ceea ce priveşte plecarea de astăzi, când DNA îl convocase la încă o şedinţă de spovedanie, ne arată cât preţ pune premierul pe demersurile Justiţiei. Există o vorbă neacademică: Premierul şi-a băgat astăzi piciorul în demersurile Justiţiei“, a arătat analistul politic Sorin Bocancea. 

Vizita medicală efectuată în Turcia de către premeirul Victor Ponta survine la doar 3 zile de la deplasarea la Baku, când a asistat, alături de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de cel turc, Racep Erdogan, la deshiderea jocurilor europene, boicotate de liderii europeni ai statelor membre ale Uniuniii Europene.  Potrivit unor surse diplomatice, premierul Victor Ponta s-a întors de la Azerbaidjan cu aeronava preşedintelui Turciei, Racep Erdogan. 

„E un subiect care îl aduce din nou în atenţia presei pe Victor Ponta şi nu într-un cadru care să-i facă bine din punct de vedere al imaginii. La nivel principial, e deranjant că în doar câţiva ani mai multe persoane importante din stat aleg să efectueze intervenţii chirurgicale în străinătate. Statul ar trebui să poată asigura orice intervenţie. Plecarea în Turcia aduce din nou în discuţie vizita la Baku, situaţia din care Victor Ponta a ieşit destul de şifonat“, apreciază, la rândul său, analistul politic Adi Zăbavă. 

Nici preşedintele Klaus Iohannis nu a fost informat de plecarea lui Ponta în Turcia. „Nu am mai vorbit cu dumnealui. Nu m-a sunat nici pentru Baku, nici să-mi spună «la mulţi ani», nici să-mi spună că pleacă în Turcia“, a răspuns Iohannis la o întrebare a reporterilor „Adevărul“.

Ortopedia românească, sfidată de gestul premierului 

Decizia premierului Victor Ponta de a se opera de ruptură de ligamente într-o clinică din străinătate şi nu într-un spital românesc i-a luat prin surprindere pe specialiştii din sistemul sanitar, care condamnă gestul primului ministru. Aceştia afirmă, la unison, că, prin decizia sa, Ponta admite că sistemul de sănătate este subfinanţat şi cu dotări insuficiente. Pe de altă parte, aceiaşi medici afirmă că operaţia putea fi amânată şi, mai mult, nu era obligatorie. 

„Nu este o operaţie obligatorie şi nu are un timp limită în care trebuie făcută. Sunt persoane care preferă să nu se opereze niciodată de ruptură de ligament încrucişat anterior pentru că ştiu că nu-şi mai revin niciodată 100%”, explică specialiştii.  

„Mă mir că pentru o operaţie de ruptură de ligament nu a ales o clinică din România, ci a optat pentru o clinică din străinătate. Este o discordanţă între vorbă şi faptă la politicienii noştri, iar decizia de azi ne demonstrează, încă o dată, că în cei 26 de ani de la revoluţie nu a existat interes în a stimula medicii şi în a îmbunătăţi condiţiile din sistemul sanitar. Era un gest de onoare, ca premier, să se opereze la noi. Avem specialişti foarte buni”, a arătat şi profesorul Gheorghe Burnei, chirurg ortoped la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. 

„O înjosire adusă medicinei româneşti”

În privinţa intervenţiei chirurgicale, profesorul Andrei Firică, ortoped la Spitalul Colentina, spune că ea poate fi realizată, cu uşurinţă, chiar şi de specialiştii mediocri. „E o ruşine să optezi, în această poziţie, pentru o operaţie în străinătate. Din punctul meu de vedere este o înjosire adusă medicinei româneşti”, este de părere profesorul Firică. 

Intervenţia, a cărei durată poate varia de la o oră la două ore, în funcţie de complexitatea problemei medicale, nu este una foarte dificilă. Concret, ea presupune efectuarea unei incizii foarte mici la nivelul articulaţiei respective şi înlocuirea ligamentelor rupte cu grefe proprii, grefe preluate de la cadavru sau cu ligamente artificiale din fibre polimerice. 

„Sunt spitale în care se fac ligamentoplastii, nu aş putea spune că în clinicile din afară sunt dotări cu mult diferite de ale noastre”, a completat şi doctorul Florin Bica de la Spitalul Bagdasar Arseni. 

„Mă întristează lipsa de încredere în medicii noştri”

Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctorul Gheorghe Borcean, spune că, la fel ca oricare alt cetăţean, premierul are dreptul să aleagă spitalul în care să fie tratat. 

„Mă întristează lipsa de încredere în personalul medical de la noi. Ortopedia românească e capabilă să trateze astfel de leziuni, dar nu îl putem condamna. Nu este prima persoană de acest calibru care alege să se trateze în clinici din străinătate având patologii care pot fi operate şi la noi”, a subliniat preşedintele CMR. 

Pacient: „Sfidează cetăţeanul de rând”

Cei mai vehemenţi cu privire la decizia premierului de a se opera într-o clinică din Turcia au fost, însă, reprezentanţii pacienţilor. Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (APCR), spune că premierul a sfidat regulile bunului simţ prin gestul său. 

„E încă o jignire şi o palmă dată bolnavilor români. Pe noi ne lasă pradă lipsei de tratament, lipsei dotărilor şi lipsei de specialişti. Ponta ştie că sistemul nu are ce-i trebuie şi că trimite medicii la luptă fără arme. Sfidează, în primul rând, cetăţeanul de rând. Practic, recunoaşte că sistemul e la pământ şi îi sfidează pe specialiştii noştri, în condiţiile în care avem o şcoală de ortopedie fantastică”, a conchis Irimia.

Demnitarii care nu s-au lăsat pe mâna medicilor români

Premierul Victor Ponta nu este primul demnitar român care a ales să-şi îngrijească sănătatea în clinici din străinătate, în detrimentul spitalelor din ţară. 

Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost operat de hernie de disc, în anul 2006, la o clinică din Austria. 

Operaţia pentru eliminarea unei hernii de dimensiuni ”neobişnuite” a fost realizată în clinica de neurochirurgie a Spitalului AKH, de o echipă condusă de prof. dr. Engelbert Knosp, preşedintele departamentului de neurochirurgie al spitalului. Echipa de anestezie a fost coordonată de prof. dr. Michael Zimpfer. Costul operaţiei a fost de 18.000 euro, din care 12.000 de euro au revenit medicului.

Unde s-au tratat foştii premieri

Tot în 2006, premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu s-a operat în Franţa, după ce s-a ales cu o rană la un picior, în urma unui accident rutier. Tăriceanu a suferit o leziune la ligamente, afecţiunea fiind similară celei a actualului premier, Victor Ponta. El s-a operat la Bordeaux, în ultramoderna Clinique du Sport, specializată în chirurgie ortopedică şi sportivă. 

Un alt fost premier, Adrian Năstase, s-a tratat, în 2003, în Germania, unde a fost operat, în urma unei infecţii la glanda tiroidă. De asemenea, fostul premier ţărănist Radu Vasile şi-a pus dantura în Israel, în timpul mandatului său, între 1998 şi 1999. Preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat, Ion Iliescu, a ales Israelul în anul 1996, pentru a-şi trata o afecţiune dermatologică. În 2007, Iliescu a mers la Paris, unde a suferit o operaţie la inimă. Tot în medicii francezi a avut încredere şi Viorel Hrebenciuc, care s-a operat, în 2008, în Hexagon la glanda tiroidă. Sorin Ghica

Pacient: „Recuperarea e cea mai dificilă!”

Pacienţii care au făcut ligamentoplastie susţin că deşi operaţia nu este complicată, recuperarea durează şase sau chiar opt luni, iar dacă nu este făcută corespunzător, bolnavul poate fi pus în situaţia de a reface intervenţia chirurgicală. 

Aşa a păţit Mihaela, o tânără din Capitală care s-a accidentat la ski în urmă cu mai bine de trei ani. Putea să amâne să se opereze, dar a preferat să recurgă la intervenţia chirurgicală, după ce la trei luni de la căzătura cu skiurile au reînceput durerile. În urma radiografiei i s-a pus diagnosticul de ligamente încrucişate anterior şi ruptură de menisc. A făcut, aşadar, o primă operaţie, la privat, dar a fost nevoită să facă o a doua intervenţie la scurt timp. 

„Trebuie să faci exerciţiile de recuperare în ciuda durerilor pe care le ai. Nu am avut o disciplină foarte bună. Mi-am închipuit că va fi mai uşoară partea de recuperare. Am avut două săptămâni cârje, apoi încă o săptămână am avut doar o cârjă. E o operaţie uşoară, sunt chirurgi care o fac ca pe ceva de rutină, dar genunchiul nu va fi niciodată la fel”, a explicat Mihaela, adăugând că în spitalul de stat a fost nevoită să achite 1.800 de euro pe dispozitivul care i s-a montat în picior, asta în ciuda faptului că era asigurată. 

A luat şi ea în calcul varianta de a se opera în străinătate, dar a renunţat la idee după ce a văzut la cât ar ajunge costurile de cazare şi transport. 

„E mai comod să faci aici operaţia, fiecare cu opţiunile lui. Cert este că acum nu ştiu dacă aş opta pentru operaţie, având în vedere că este aşa greu după. Şi soţul meu are ruptură de ligamente şi încă ezită să se opereze. Sunt inclusiv medici ortopezi care spun că nu s-ar opera”, a mai spus pacienta, precizând că intervenţia a fost laparoscopică. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite