Curtea de Conturi: Clădiri şi terenuri de 36 de miliarde de lei, înregistrate cu valori de zero lei sau un leu

Peste 5.200 de clădiri şi terenuri care se află în proprietatea unor ministere şi instituţii au fost introduse în inventar, anul trecut, cu valori de 0 lei sau 1 leu, deşi acestea ar valora 36 de miliarde de lei, potrivit unui raport al Curţii de Conturi. Specialiştii au mai identificat nereguli inclusiv pentru plata titlurilor ANRP, date inexacte privind ANAF şi cheltuieli cu studii de fezabilitate pentru investiţii neconcretizate.

Curtea de Conturi a analizat modul în care s-a făcut inventarul bunurilor din patrimoniul public, astfel au descoperit că bunuri în valoare de 36 de miliarde de lei nu se găsesc în patrimoniul unor ministere şi instituţii de stat, în evidenţele contabile existând peste 5.200 de clădiri şi terenuri cu valoare de 0 lei sau 1 leu, arată hotnews.ro.

Clădirile şi terenurile respective se află în proprietatea unor ministere şi instituţii, printre fiind şi Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei. 

În ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Curtea de Conturi notează că „lipsa unei proceduri operaţionale/instrucţiuni de lucru pentru realizarea activităţii referitoare la plata titlurilor de plată emise de către ANRP a condus la deficienţe în ceea ce priveşte evidenţa contabilă la nivelul MFP a sumelor decontate de CEC Bank SA către beneficiari pe baza titlurilor de plată emise conform Legii nr. 165/2013 şi solicitate retur de către ANRP”, arată Mediafax.

De asemenea, din cauza lipsei unei monitorizări şi prioritizări eficiente a investiţiilor din partea Finanţelor, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat au efectuat, până în 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de investiţii care nu au fost finanţate ulterior, în valoare totală de 140,15 milioane lei.

Curtea de Conturi a găsit la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală autoritatea „abateri referitoare la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare centralizate ale MFP" şi nereguli privind programul anual al achiziţiilor publice.

Opinie de audit cu rezerve în cazu Ministerului Finaneţelor

Pentru Finanţe, Curtea de Conturi a exprimat o opinie de audit cu rezerve.

„Valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, în sumă de 1.361.381,16 lei constatate la entitatea auditată, se situează sub pragul de semnificaţie de 11.739.163 lei. La Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost exprimată opinie adversă. Au fost emise decizii pentru corectarea abaterilor constatate la ANAF şi la MFP”, arată autoritatea.

Curtea de Conturi a avut o opinie contrară şi în aceea ce priveşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, unde a constatat abateri de la legalitate şi regularitate cate au determinat producerea unor prejudicii estimate în timpul misiunii de audit la o valoare totală de 1,74 milioane lei.

Prejudiciile de la Agricultură au o valoare egală cu deficienţele găsite la Ministerul Transporturilor (1,74 milioane lei), auditul fiind de asemenea respins.

Curtea de Conturi impută printre altele efectuarea de plăţi fără documente justificative, nerestituirea transferurilor nejustificate primite de la bugetul de stat de către companiile deţinute de Ministerul Transporturilor şi plăţi nelegale de natura cheltuielilor de personal, la Autoritatea Feroviară Română, în sumă de 6,39 milioane lei.

Nici Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului nu beneficiază de un raport de audit favorabil din partea Curţii de Conturi, pentru nepreluarea unor bunuri atribuite la înfiinţare, nereflectarea în situaţiile financiare a acţiunilor deţinute ca aport al statului român la capitalul social al unui număr de 16 firme din turism sau nerespectarea prevederilor legale privind sistemele de control managerial.

Nereguli şi la Ministerul de Interne

La Ministerul de  Interne, principala problemă identificată de Curtea de Conturi, este cea referitoare la call center-ul ministerului, care este nefuncţional, deşi contractul a fost încheiat în data de 16.10.2009 pe o durată iniţială de 26 de luni. Termenele de realizare pentru serviciile de instalare şi punere în funcţiune a sistemului sunt depăşite, iar în termen se află doar serviciile de mentenanţă şi garanţie.

Contractul încheiat cu 2K Telecom pentru punerea în funcţiune a call center-ului este în valoare de 19.667.000 de lei, din care mai sunt de achitat 7.297.200 de lei.

Perioada mare de derulare a acestui contract are ca efect uzura morală a echipamentelor şi a soluţiilor software alese, necesitând ulterior operaţiuni de upgradare, se arată în raport.

Nereguli privind plăţile făcute de Patriarhie pentru comemorarea lui Brâncoveanu

În raportul Curţii de Conturi se precizează că Secretariatul de Stat pentru Culte (SCC) a acordat un sprijin financiar de 300.000 de lei Patriarhiei Române pentru a comemora 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, 2014 fiind declarat de Guvern „Anul Brâncoveanu”.

„Documentele aferente justificării cheltuielilor generate de aceste evenimente au evidenţiat nereguli, date insuficiente şi/sau irelevante, precum şi neconcordanţe între acestea, informaţii care nu sunt în măsură să certifice exactitatea şi realitatea sumelor facturate de furnizorii de bunuri şi servicii şi achitate de Patriarhia Română", se mai arată în Raportul Curţii de Conturi.

Documentul mai arată şi că banii daţi de SSC pentru salariile personalului din conducerea cultelor şi a unităţilor de cult, altul decât cel asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică, au fost folosiţi fără respectarea legislaţiei.

„Au fost constatate neconcordanţe între datele şi informaţiile conţinute în listele de plată lunare (stat de plată), inclusiv între centralizatoarele acestora, şi informaţiile din statele de funcţii şi personal transmise SSC de către unităţile de cult beneficiare, în vederea justificării utilizării fondurilor. Astfel, la unele unităţi de cult au fost încadrate în funcţiile de conducere clericale persoane care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate specifice acestei categorii, ca de exemplu: şef serviciu personal, inspector eparhial restaurări, director economic (la Patriarhia Română –Administraţia Patriarhală, Mitropolia Banatului – Episcopia Caransebeşului, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia etc.). Persoanele angajate în astfel de funcţii au desfăşurat activităţi conexe actului cultic, făcând parte dintr-o categorie distinctă, definită expres de lege ca fiind personal neclerical, care beneficiază de sprijin financiar acordat din alte surse de finanţare, ca de exemplu bugetul local”, se arată în raport.

De asemenea, au fost descoperite neconcordanţe între listele de plată şi statul de funcţii şi personal, în sensul că unele persoane au fost remunerate pentru funcţiile de tehnoredactor, respectiv redactor, în condiţiile în care în statul de funcţii şi personal aceleaşi persoane erau încadrate în funcţia de preot diacon la Patriarhia Română, Administraţia Patriarhală.

„Cu toate că sumele acordate sub forma sprijinului financiar personalului din conducerea cultelor şi a unităţilor de cult, altul decât cel asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică, au avut la bază o contraprestaţie, faptul că nu în toate cazurile au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate specifice funcţiei clericale, constituie o abatere de la prevederile Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Valoarea estimată a acestei abateri până la finalizarea misiunii de audit financiar (27.02.2015) a fost de 3.001.000 lei, din care suma de 2.770 mii lei este aferentă exerciţiului bugetar 2014”, potrivit Curţii de Conturi.

Valoarea totală a plăţilor nelegale făcute de Secretariatul de Stat pentru Culte a fost de 2.891.000 de lei, mai arată cursa citată.