Cum au încercat să-l salveze primarii pe baronul Constantinescu: „Mii de hectare de pădure, mâncate de animale. A fost o plagă de proporţii biblice”

Primarii din Constanţa care au fost audiaţi de judecători în dosarul în care Nicuşor Constantinescu a fost judecat şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi-au schimbat declaraţiile date la DNA. Ei au încercat să-l ajute pe fostul baron PSD în declaraţiile date în calitate de martori. Chiar şi aşa, Constantinescu a primit cea mai mare sentinţă dată vreodată unui baron local. Cazul a ajuns la Curtea Supremă pentru apel.

Activitatea infracţională a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, „este una amplă, atât în timp, cât şi ca valoare a prejudiciului total”, arată judecătoarea Anamaria Trancă, de la Curtea de Apel Bucureşti. 

Magistratul l-a condamnat pe politician, la sfârşitul lunii iulie, la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul în care Constantinescu este acuzat că a plătit 30 de milioane de lei din bugetul CJ pentru plantarea de perdele forestiere şi pentru alte proiecte care nu s-au realizat.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa este în prezent în penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 29 iunie, de Curtea de Apel Constanţa, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal. Nicuşor Constantinescu are mai multe dosare de corupţie pe rolul instanţelor şi la DNA.

„Curtea va avea în vedere, la aplicarea pedepsei, că inculpatul Constantinescu Nicuşor a fost iniţiatorul şi coordonatorul grupului infracţional organizat, şi a avut un rol esenţial în concretizarea acestui tip de organizaţie infracţională, inclusiv prin exercitarea unor raporturi de putere faţă de o parte din angajaţii Consiliului judeţean, care în această modalitate au aderat la gruparea infracţională”, a explicat judecătoarea.

Despre interesele lui Nicuşor Constantinescu

„Reţine că activitatea infracţională ce face obiectul cauzei este una amplă, atât în timp, cât şi ca valoare a prejudiciului total. Infracţiunilor cercetate în prezentul dosar se adaugă infracţiunea de abuz în serviciu, ce a făcut obiectul sentinţei penale a Tribunalului Constanţa, întărindu-se ideea că inculpatul Constantinescu Nicuşor a acţionat constant contra intereselor Consiliului Judeţean Constanţa”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

„În condiţiile în care atât faptele ce fac obiectul prezentei, cât şi cea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa Tribunalului Constanţa, privesc în majoritate infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv cu legătură directă cu infracţiuni de abuz în serviciu, se conturează o anumită atitudine constantă a inculpatului faţă nu numai de bugetul instituţiei pe care o conducea prin prisma funcţiei sale, dar şi faţă de interesele comunităţii pe care era chemat să o susţină, atitudine ce poate fi caracterizată ca fiind îndreptată exclusiv spre atingerea scopurilor personale, într-o vădită indiferenţă faţă de responsabilităţile ce îi reveneau în virtutea funcţiei sale, consideră că neaplicarea unui spor de pedeapsă ar crea o injustă stare de neimputabilitate în ceea ce priveşte faptele de abuz în serviciu sancţionate cu pedepse mai reduse,  ceea ce ar contrar necesităţii atingerilor scopului atât de reeducare, cât şi de exemplaritate menite sancţiunii penale”, este explicaţia judecătoarei Aneimariei Trancă de a da un spor de 3 ani în cazul lui Nicuşor Constantinescu. Cei trei ani s-au suprapus peste cea mai mare condamnare dată în acest caz, de 12 ani, şi astfel a rezultat sentinţa de 15 ani.

Cinismul baronului PSD

O mare parte din motivare este despre programele având ca obiect plantarea pomilor fructiferi şi a pădurilor de salcâm. Judecătoarea Anamaria trancă atrage atenţia unui „anumit cinism în optica inculpatului Constantinescu Nicuşor”, în acest caz.  „În condiţiile în care este incontestabil că înfiinţarea unor păduri şi perdele de protecţie ar fi servit considerabil pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu în judeţul Constanţa, inculpatul Constantinescu Nicuşor s-a folosit de această nevoie reală a localităţilor de judeţ ca pretext pentru conceperea unui circuit infracţional având ca scop deturnarea unei părţi semnificative din bugetul local”, arată instanţă.  

Concret, deşi baronul PSD era perfect conştient de risipirea fondurilor bugetare sub pretextul plantării unor puieţi şi pomi fructiferi, el s-ar fi folosit intens de aceste activităţi pentru a-şi promova public imaginea, „în esenţă în scop electoral, scop confirmat de majoritatea declaraţiilor de martori administrate în cauză”.

Primarii, declaraţii favorabile lui Constantinescu

Un element pe care judecătoarea l-a găsit semnificativ pentru caracterizarea poziţiei de autoritate absolută a lui Nicuşor Constantinescu în cadrul Consiliului Judeţean, este modalitatea în care primarii localităţilor implicate în proiectele de împădurire, audiaţi în calitate de martori în cursul cercetării judecătoreşti, şi-au modificat declaraţiile într-un mod evident favorabil pentru „preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa”. Era vorba de mii de hectrare de puieţi d epomi fructiferi sau salcâmi care potrivit DNA  ar fi fost plantate doar pe hârtie. În faţa instanţei, primarii au spus că, de fapt,  puieţii au fost mâncaţi de animale.

„Cu foarte puţine excepţii, aceşti martori au plasat, cu ocazia audierii în faţa instanţei, răspunderea pentru dispariţia pădurilor ce teoretic ar fi trebuit să ocupe mii de hectare din suprafaţa judeţului, în sarcina proprietarilor de animale,  păşunatul abuziv căpătând, în relatările acestor martori, proporţiile unei plăgi biblice. Păşunatul este într-adevăr un factor real de risc la nivelul judeţului Constanţa, departe însă de a putea în mod obiectiv să aibă efectele susţinute de inculpaţi şi de martori”, a arătat Anamaria Trancă.

60 de hectare mâncate de 140 de capre

Un astfel de caz este cel privind împădurirea suprafeţei de 60 ha, dată de CL Independenţa în administrarea CJC şi RAJDP în anul 2010. Curtea a constatat că factura înaintată de RAJDP, nr.4258/31.03.2011 la valoarea totală de 914.098,88 lei (737.176,52 lei plus TVA 176.922,36 lei) a reprezentat contravaloare lucrări de înfiinţare păduri în localitatea Independenţa, a fost decontată nelegal, în lipsa unor documente justificative minime care să indice că aceste lucrări au fost executate în realitate.

„Observă că la un interval de 2 luni după ce RAJDP decontează către SC Rom Coman contravaloarea unor pretinse lucrări de întreţinere ce vizau suprafaţa de 60 de ha împădurită, RAJDP constată, la data de 27.10.2011, că suprafaţa de 53,30 ha teren împădurit în comuna Independenţa a fost distrusă prin păşunat în proporţie de 80-100%”, arată instanţa.

Potrivit relaţiilor comunicate de Direcţia Sanitar veterinară a Judeţului Constanţa, în comuna Independenţa au fost înregistrate în anul 2011 un număr de 115 capre iar în anul 2012, 140 de capre.

„Instanţa apreciază că este logic şi obiectiv imposibil ca o suprafaţă atât de mare să fi fost distrusă aproape în totalitate,  la un interval de mai puţin de 2 luni de la pretinsa execuţie a unor lucrări de întreţinere pe întreaga suprafaţă, în condiţiile în care numărul de animale deţinut de locuitorii comunei este unul destul de mic. Cu excepţia, bineînţeles, a situaţiei în care proprietarii de turme de animale şi-ar fi condus cu toţii, animalele la păscut, în fiecare zi, expres în zonele unde fuseseră înfiinţate aceste păduri, ipoteză cel puţin la fel de ilogică”, arată judecătoarea Anamaria Trancă.

Situaţia similară şi la Negru Vodă

Primarul oraşului negru Vodă, Ion Nicolin, a declarat la DNA din informaţiile deţinute de la viceprimar, plantarea puieţilor a fost efectuată de o firmă autorizată, agreată de CJC, pe o suprafaţă de 150-160 ha, dar întrucât nu au fost efectuate nici un fel de lucrări de întreţinere şi îngrijire ulterioare, la momentul declaraţiei nu mai existau decât 10-15 bucăţi de puieţi de salcâm.

„În cursul cercetării judecătoreşti, martorul şi-a modifică semnificativ poziţia, afirmând că întreaga plantaţie ar fi fost distrusă prin păşunat, oamenii "dând drumul" animalelor în plantaţia de salcâmi. Aceste din urmă susţineri ale martorului, care coincid, în mod nesurprinzător de altfel cu apărarea inculpaţilor (de altfel, marea majoritate a martorilor audiaţi în faţa instanţei fac referire, contrar celor susţinute în cursul urmăririi penale,  la păşunat ca şi cauză a distrugerii plantaţiilor de salcâm), nu au însă caracter veridic, întrucât explicaţiile date de martor cu privire la această împrejurare sunt contradictorii”, arată instanţa.

Martorul a afirmat în continuarea declaraţiei că a "primit semne" în sensul că oamenii pasc animalele pe terenurile unde erau plantaţi puieţii de salcâm, aşadar nu este un fapt perceput de martor în mod direct, în al doilea rând, în situaţia în care fenomenul păşunatului excesiv ar fi avut o amploare atât de mare, de natură a distruge 210 ha pădure în câteva luni, un comportament firesc din partea primarului localităţii ar fi fost de a încerca cel puţin să ia măsuri administrative în vederea limitării păşunatului excesiv, or din declaraţiile martorului rezultă că acesta a rămas în pasivitate din acest punct de vedere.

Constantinescu: „Dă-ţi demisia!”

Pentru a arăta cât de semnificativă este pentru modul în care Constantinescu Nicuşor se poziţiona în raporturile cu alţi angajaţi ai Consiliului Judeţean cu atribuţii avizarea actelor ce au făcut obiectul cauzei este relaţia acestui cu una din subordinate, Tăicuţu Felicia. „Curtea reţine că în contextul controlului Curţii de Conturi din anul 2012, moment ce a constituit un real punct de cotitură în atitudinea atât a acestei inculpate cât şi a inculpatului Ţiţimeaua faţă de legalitatea ordinelor date de inculpatul Constantinescu Nicuşor, pe fondul împotrivirii inculpatei Tăicuţu Felicia la aprobarea finanţării Handbal Club Municipal Constanţa, inculpatul Constantinescu Nicuşor i-a transmis inculpatei (în timp ce se afla în Statele Unite ale Americii) că trebuie să îşi dea demisia, şi, întrucât aceasta nu s-a conformat, la începutul anului următor, a emis o dispoziţie prin care îi reducea acesteia drastic atribuţiile şi îi ridica dreptul de a aplica viza de control financiar preventive”,  arată Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au luat act că persoana vătămată Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă în cauză.  „Pentru aceste argumente, în lipsa unei constituiri de parte civilă cu privire la sumele de bani ce se reflectă ca prejudiciu în bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, instanţa va proceda la aplicarea măsurii confiscării speciale”, arată Anamaria Trancă.

CJ Constanţa nu s-a constitut parte civilă

Magistratul a constat că Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă în cauză. Consiliul Judeţean a solicitat pe fond lăsarea acţiunii civile nesoluţionată, menţionând că, în măsura în care organele judiciare vor considera că inculpaţii se fac vinovaţi de faptele comise, CJC va analiza posibilitatea formulării unei acţiuni civile separate. Curtea a constatat că această poziţie procesuală are, din punct de vedere procesual, semnificaţia refuz de a se constitui parte civilă în cauză.
„Soluţia propusă de CJC este nelegală. Dispoziţiile art.27 C.p.p., ce reglementează situaţiile în care persoana vătămată poate introduce acţiune civilă la instanţa civilă, ce consacră aplicarea din punct de vedere procesual a principiului electa una via, presupune că partea civilă a formulat acţiune civilă în faţa instanţei civilă înainte de pronunţarea unei soluţii în primă instanţă, şi nu ulterior”, arată instanţa.

Banii, confiscaţi

Curtea a apreciat că procesul penal presupune, în temeiul principiului oficialităţii, clarificarea raporturilor penale dar şi civile delictuale între inculpaţi şi persoanele vătămate. „O soluţie contrară ar însemna că instanţa este practic în imposibilitatea de a aplica spre exemplu măsura confiscării în temeiul art.112 lit.e C.p. în toate cazurile în care nu există constituire de parte civilă, întrucât există întotdeauna posibilitatea ca partea sau persoana vătămată, deşi a rămas inactivă în cursul procesului penal, poate decide la un moment dat , ulterior finalizării procesului penal, să se îndrepte împotriva inculpatului găsit vinovat pentru recuperarea prejudiciului”, arată judecătoarea. 

Anamaria Trancă arată că rolul măsurii de siguranţă a confiscării este acela de a proteja securitatea socială dar şi securitatea raporturilor juridice, prin eliminarea din circuitul civil a acelor bunuri sau sume de bani ce au origine ilicită, acesta fiind şi sensul şi scopul măsurii de siguranţă a confiscării reglementate de art.112 lit.d şi e C.p. „Este în opinia instanţei nelegal ca, prin lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile, astfel cum solicită Consiliul Judeţean, să se permită ca sumele de bani dobândite ilicit de inculpaţi, sau respectiv sumele date în scopul săvârşirii unor infracţiuni, să rămână în circuitul civil. Ar însemna practic ca instanţa penală să accepte să transfere în favoarea persoanei vătămate o parte din atribuţiile puterii jurisdicţionale, şi să îi permită acesteia să decidă în mod discreţionar dacă inculpatul va fi deposedat sau nu de folosul illicit”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti.

Complicii, condamnaţi

În acest dosar au mai fost condamnaţi Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori al SC Rom Coman SRL, ambii primind nouă ani şi opt luni de închisoare.

Adrian George Gâmbuţeanu, fost director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, a primit o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare, iar Costică Zelcă, administrator al SC Stop SRL, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Titi Cenuşă, fost arhitect şef al CJ Constanţa, şi Lucian Simion au primit o pedeapsă de câte patru ani şi zece luni de închisoare.

Felicia Tăicuţu, fost director general al Direcţiei Economico-Financiare din CJ Constanţa, Constantin Vlăducă, Gică Ene, fost inginer silvic la RAJDP Constanţa, notarul public Ruxandra Luminiţa Darie, Florin Georgel Onescu, fost primar al comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi Nela Geileanu, fost secretar al comunei Lipniţa, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Pedepse de doi ani de închisoare cu suspendare au primit Ionuţ Ţiţimeaua, fost director general al Direcţiei Administraţie Publică şi Juridică din CJ Constanţa, Tudorel Pârvu şi Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, ambii foşti directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe din CJ Constanţa.

În cazul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, instanţa a dispus condamnarea la 300 de zile de amendă penală, în cuantum de 1.000 de lei pe zi, totalizând 300.000 de lei. Instanţa a mai dispus supravegherea judiciară a RAJDP Constanţa pe o perioadă de trei ani, prin mandatar judiciar desemnat de Ministerul Finanţelor.

Societatea Rom Coman SRL a fost condamnată la 300 de zile amendă penală în cuantum de 500 lei pe zi, totalizând 150.000 de lei, iar ca pedeapsă complementară, instanţa a dispus dizolvarea firmei.
Societatea Stop SRL a primit o amendă penală de 300 de zile în cuantum de 2.000 de lei pe zi, totalizând 600.000 de lei. Firma trebuie să publice hotărârea de condamnare, prin intermediul postului de televiziune TV Neptun şi printr-un post naţional de televiziune, în număr de cinci apariţii în cazul fiecăruia din cele două posturi, cu o frecvenţă de cel mult o apariţie pe săptămână.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de inculpaţi şi de procurori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.