Cum a ajuns Cătălin Voicu "eroul" din cimitir

Radu Dumitru, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, a semnat autorizaţia de construcţie a cavoului senatorului Cătălin Voicu, la Bellu, fără a avea avizele necesare. Ridicarea cavoului familiei Voicu peste mormintele familiei unui general erou în Războiul de Independenţă s-a soldat cu deteriorarea unui monument de patrimoniu.

Pe locul în care odihneşte generalul dr. Ioan Nicolescu Argeşanu (1841-1913) se află un obelisc vechi de 125 de ani, cu patru busturi, câte unul pe fiecare latură.

Datorită vechimii şi valorii sale artistice, Guvernul l-a declarat, în 2004, monument istoric. Acum, lipit de această construcţie, se înalţă un alt „monument", vechi de 6 ani, de o altă „valoare artistică", al unui alt „erou", în viaţă: generalul Voicu Cătălin (45 de ani), al cărui epitaf sună astfel: „O viaţă dăruită statului român".

În urma lucrărilor de la cavoul ridicat de Voicu a rămas un monument istoric distrus parţial. La temelia acestuia, în partea noului edificiu, s-au căscat două crăpături. Lanţul vechi de 120 de ani, care delimita zona unde erau îngropaţi soţia şi fiul generalului, a fost tăiat cu flexul pentru a se face loc noului cavou.

Monument distrus cu flexul

La sfârşitul lunii august 2004, senatorul Cătălin Voicu (PSD) a solicitat Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) eliberarea unei autorizaţii de construcţie pentru executarea a „3+3 cripte+2 camere vizitare" chiar lângă monumentul funerar al familiei Nicolescu Argeşanu. Cu o lună şi jumătate înainte, printr-un ordinul al Ministerului Culturii, edificiul eroului de la Războiul de Independenţă a fost declarat monument istoric. Astfel, solicitarea lui Voicu privind autorizarea construcţiei ar fi trebuit să fie avizată de cei de la minister. Conform legii, pentru fiecare monument se stabileşte o zonă de protecţie.

Ioan Daniel Cherecheş, consilier al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Municipiului Bucureşti (DCPNMB), spune că zona de protecţie a edificiului familiei Nicolescu este suprafaţa delimitată cu o rază de 100 de metri de jur-împrejurul monumentului. În acest perimetru nu se poate autoriza nicio construcţie fără avizul Direcţiei Cultură, însă cripta lui Voicu este la nici zece centimetri de monument.

„Tot Cimitirul Bellu este declarat ansamblu-monument istoric, astfel orice lucrare trebuie în prealabil să fie aprobată de noi", spune Cherecheş. Şi cei de la Administraţia Cimitirelor recunosc că în 2004 s-a dat autorizaţia de construcţie pentru familia lui Voicu, fără a se solicita avizele necesare.

Monumentul Nicolescu, deteriorat de lucrările la cripta lui Voicu

Şi-a ales locul de veci ca la piaţă

În 2004, la conducerea Administraţiei Cimitirelor se afla Radu Dumitru (42 de ani), coleg de partid al consilierului prezidenţial de atunci, Cătălin Voicu. Pe 20 august 2004, Dumitru i-a aprobat ilegal lui Voicu Autorizaţia de lucrări numărul 1411. Acum, după şase ani, Radu Dumitru spune că se ştia de cel puţin doi ani cu Cătălin Voicu, când a parafat documentul. „Credeţi-mă că nu îmi aduc bine aminte, dar parcă a venit la mine cu aprobare de la primărie. Parcă a fost cu mine prin cimitir şi i-am prezentat locurile de veci libere şi el şi-a ales unul", spune Radu Dumitru.

La acea vreme nu conta faptul că, potrivit legii, o asemenea autorizaţie, fără avizul Ministerului Culturii, este practic nulă, iar cel care o semnează riscă puşcăria pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Mai mult, şi construcţia fără autorizaţie în zona monumentelor de patrimoniu este considerată infracţiune. Potrivit Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani „executarea de lucrări de construire (...) care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie".

Însă, în ciuda prevederilor legale, în iunie 2004, Administraţia Cimitirelor emitea pe numele Gherghina şi Dan Voicu (părinţii senatorului) un act de concesiune a unei suprafeţe de 12 metri pătraţi, chiar în centrul cimitirului declarat ansamblu-monument istoric.
Preţul anual al concesiunii este de 850 de lei. Adică 70 de lei un metru pătrat.

Radu Dumitru, fostul şef al Administraţiei Cimitirelor

Radu Dumitru, un preot cu multe păcate

Ca şi Cătălin Voicu, Radu Dumitru este un apropiat al lui Marian Vanghelie, preşedintele PSD Bucureşti şi primar al sectorului 5. Absolvent de Teologie şi ASE, Radu Dumitru a făcut carieră în administraţie. A fost consilier local în sectorul condus de prietenul său, apoi a fost numit şef al Administraţiei Cimitirelor.

În 2002, primarul Capitalei de atunci, Traian Băsescu, l-a dat afară din cauza unor suspiciuni de corupţie, însă Marian Vanghelie a făcut presiuni politice şi a reuşit reinstalarea sa la cârma Cimitirelor. „Mandatul" i-a fost tulburat de mai multe ori de poliţişti şi de procurori, fiind verificat tot pentru acte de corupţie (achiziţii publice şi investiţii nejustificate). În 2009 a devenit directorul Societăţii de Turism Feroviar. Aici nu a rezistat decât câteva luni pentru că a fost eliberat din funcţie de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.

Voicu rămâne în arest

Senatorul PSD, Cătălin Voicu, anchetat pentru fapte de corupţie, a cerut, ieri, revocarea arestării preventive, deoarece vrea „să beneficieze de un tratament egal cu ceilalţi cercetaţi din dosar".

El s-a referit la judecătorul Florin Costiniu şi la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, care au fost arestaţi timp de doar patru zile. Procurorul DNA a arătat că senatorul ar putea influenţa martorii şi ar zădărnici aflarea adevărului chiar şi după trimiterea sa în judecată. În timp ce Voicu încearcă să scape de arest, judecătorul Cristian Jipa de la instanţa supremă, cercetat în dosarul parlamentarului, şi-a retras ieri cererea de pensionare, urmând ca inspectorii CSM să decidă dacă magistratul va fi cercetat disciplinar.

Tatăl lui Voicu: „Am semnat actele la poartă"

Dan Voicu (foto, 80 de ani), tatăl senatorului, explică şi el cum familia sa a obţinut un loc de veci printre personalităţile marcante ale ţării, în Cimitirul Bellu.

„A venit unul la mine la poartă, Gigi parcă îl chema. Nu-l cunoşteam. Şi erau doi domni cu el. Unul de la Cimitirul Bellu şi altul care parcă zicea că e vânzătorul locului. Am semnat actele la poartă", povesteşte tatăl senatorului. Radu Dumitru a plecat de la conducerea Administraţiei Cimitirelor cu scandal.

A fost cercetat de poliţie pentru felul în care dăduse, pe ochi frumoşi, zeci de locuri de veci din Cimitirul Bellu. „Am fost la poliţie, am dat declaraţii, dar nu aveau de ce să mă acuze pentru că eu am respectat regulamentul", zice Dumitru.

Pe de altă parte, succesorul lui Dumitru, George Georgescu, recunoaşte că exista o practică la conducerea ACCU de a se da locuri de veci oricui cerea pentru că regulamentul nu interzicea acest lucru. „Dacă suna cineva de la Guvern sau de la Primărie şi zicea să-i dai loc de veci, trebuia să găseşti un loc de veci liber şi să‑l dai. Eu am dat doar câteva, le număr pe degete", se jură Georgescu.

Actualul director adjunct al Administraţiei Cimitirelor, Tudor Marian, nu vede nicio problemă în faptul că Voicu a beneficiat de un teren în centrul cimitirului. „Dacă sunt locuri de veci, de ce să nu se dea în concesiune?", se miră Marian. Întrebat dacă asta înseamnă că orice bucureştean poate să primească un loc la Bellu, Tudor Marian răspunde mucalit: „Nu, că acum nu mai avem locuri".