Care sunt priorităţile lui Dragoş Tudorache, noul ministru de Interne

Dragoş Tudorache a susţinut miercuri prima declaraţie de presă în calitate de ministru de Interne, precizând că prioritatea sa o reprezintă buna organziare a alegerilor de pe 11 decembrie, urmând ca joi să organizeze o structură de comandă în acest sens. O altă priotate a noului ministru o reprezintă combaterea criminalităţii din domeniul silvic.

„Este clar că pentru acest Guvern este esenţial să asigurăm o pregătire a procesului electoral fără sincope. Începând de mâine (joi – n.r.) voi crea o strctură de coordonare care să aibă ca obictiv pricipal organizarea alegerilor, aceasta ţinând legătură cu Autoritatea Electorală Permanentă şi care să ţină un dialog cu partidele, care sunt actorii principali ai alegerilor. Este esenţial ca acest minister să rămână echidistant, neutru, în modul în care sunt făcute alegerile. Integritatea este foarte importantă. Pe lângă acel soft care a funcţionat la alegerile locale, vom gândi şi alte măsuri care să asigure integritatea”, a declarat Dragoş Tudorache.

Cea de-a doua prioritate a ministrului Tudorache o reprezintă Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI).

„Am un mandat foate clar din partea premierului şi a preşedintelui de a mă apleca şi a identifica cele mai bune măsuri prin care să eficientizăm activitatea DIPI şi să îi asigurăm o responsabilitate atât în Ministerul de Interne, cât şi în Parlament. Sper ca în următoarele două - trei săptămâni să fiu în măsură să vin cu propuneri concrete pentru domnul prim-ministru”, a explicat acesta.

De asemenea, el a precizat că va continua ceea ce s-a început după tragedia din Colectiv, precizând că ministerul trebuie să se asigure dacă noul cadru normativ adoptat funţionează şi în parctică. În acest sens, el a anunţat că vrea să organizeze o simulare, un exerciţiu, pentru a testa modul de intervenţie.

„Rămân prioritare şi zonele de competentţă specifică, respectiv combaterea criminalităţii, migraţiia. Precizez că în anul acest, un rezultat concret este acela că avem cea mai scăzută rată a infracţionalităţii din ultimii ani şi trebuie să continuăm în această tendinţă”, a adăugat Tudorache.

O altă problemă care trebuie tratată este cea privind efectul migraţionist, anunţând că va discuta cu autorităţile din Serbia pentru a organzia patrule comune.

„O prioritate este combaterea infracţiunilor din domeniul silvic. Premierul investeşte mult în acest domeniu şi noi vom pune la dispoziţie toate resursele pentru a combate infracţiunile din domeniul silvic. Voi manifesta toleranţă zero dacă voi vedea că există persoane din cadrul ministerului care susţin astfel de infracţiuni”, a explicat Dragoş Tudorache.

Dragoş Tudorache a depus jurământul la Palatul Cotroceni

Dragoş Tudorache a depus miercuri jurământul de învestire în funcţia de ministru de Interne într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis că îşi doreşte de la Guvernul tehnocrat să organizeze alegerile parlamentare „ca la carte“.

„Chiar dacă nu Ministerul de Interne le organizează, ci Autoritatea Electorală, Ministerului îi revine un rol foarte important, de sprijin şi de asigurare a ordinii şi disciplinei în cadrul procesului electoral. Acest lucru trebuie să vă preocupe cel mai mult. Este vital pentru România, este vital pentru consolidarea democraţiei în România şi este extrem de important pentru a da credibilitate procesului electoral din România ca aceste alegeri din această toamnă să se desfăşoare în perfectă ordine, într-un climat de siguranţă şi să avem garanţia că rezultatul nu este viciat în niciun fel”, a spus Iohannis.

Şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, a fost propus de premierul Dacian Cioloş să ocupe postul de ministru de Interne, în locul lui Petre Tobă, până la finalul mandatului Cabinetului. 

Tobă a demisionat ca urmare a implicării sale într-un dosar penal

Petre Tobă a demisionat de la şefia Minsiterului de Interne după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut preşedintelui Iohannis aviz pentru începerea urmării penale. Solicitarea procurorilor este făcută în dosarul în care procurorii DNA au dispus începerea urmării penale faţă de 18 angajaţi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), pentru deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicităţii, fals şi uz de fals, după ce, luni, au fost puşi sub urmărire penală şase şefi ai instituţiei, pentru acelaşi tip de infracţiuni.

„La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcţia Naţională Anticorupţie se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative”, arată procurorii DNA. 

Totul a început pe 1 aprilie 2016, atunci când procurorii DNA îi anchetau pe Gabriel Oprea şi pe foştii şefi ai DIPI, chestorii Gheorghe Nicolae şi Nelu Zărnică, în dosarul „Limuzina”. Anchetatorii voiau să afle cum au fost achiziţionate un Audi A8, un jacuzzi, mai multe fotolii şi un televizor, pentru a fi folosite de fostul ministru de Interne, Gabi Oprea. Atunci Petre Tobă ar fi refuzat, „în mod discreţionar”, declanşarea procedurii de declasificare a unor documente. 

Stiloul de 13.000 de lei

Situaţia s-ar fi repetat şi în cel de-al doilea dosar, privind deturnarea de fonduri de la Serviciul Secret al Minisetrului de Interne, în care sunt cercetaţi ultimii trei şefi ai serviciului şi alţi 21 de angajaţi şi foşti angajaţi. „Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale”, arată procurorii DNA. 

Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative: căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 de lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 de lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 de lei, stilouri în valoare de 13.000 de lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai DIPI.

Precedentul de la „Protecţia Martorilor”

Procurorii DNA arată că într-un alt caz similar, în care erau cercetaţi şefii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), Tobă a procedat complet diferit. El a declasificat normele privind administrarea şi controlul fondurilor pentru protecţia martorilor.

„Asta în condiţiile în care o parte dintre norme sunt absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de ONPM fiind o categorie specială de fonduri operative”, spun procurorii.