Bucureştiul, otrăvit încet, dar sigur. Efectele poluării

Poluarea în Bucureşti a fost şi de zece ori peste limitele normale FOTO Inquam / Octav Ganea

Norul de fum care a inundat Capitala făcând ca poluarea să atingă limite record în noaptea de duminică spre luni a fost produs de două incedii izbucnite la Gara de Nord şi în Crevedia, dar a fost alimentat şi de focul ilegal pe care unele firme din jurul Bucureştiului îl fac pentru a scăpa de deşeuri care altfel sunt costisitor de eliminat.

Poluarea a atins limite record în Capitală în noaptea de duminică spre luni, cu depăşiri de peste 900% a concentraţiei maxime de pulberi fine care sunt foarte periculoase pentru sănătate. Conform Ministerului Mediului, fumul gros a apărut în Bucureşti începând de sâmbătă seara, în jurul orei 21.00 şi a ajuns la  apogeu duminică, în jurul orei 03.00. Reţelele de monitorizare a calităţii aerului au arătat un salt de 900-1.000% faţă de limitele maxim admise la poluarea cu PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni – de la arderi, de exemplu) şi de aproape 800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni). Luni dimineaţă, la ora 8.00, senzorii de la Lacul Morii din Sectorul 6 raportau depăşiri de 754% peste limita maxim admisă pentru PM2,5. Acest lucru înseamnă 189 de micrograme pe metrul cub - faţă de limita de numai 25 de micrograme pe metrul cub admisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. La PM10, senzorii înregistrau depăşiri de 476% peste limita maxim admisă - adică 238 de micrograme pe metrul cub - faţă de limita de 50 de micrograme pe metrul cub.

Sursa şi controalele

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat, luni dimineaţă, că poluarea record din noaptea de duminică spre luni din Bucureşti a fost determinată de un incendiu produs la Gara de Nord şi de arderile de vegetaţie din Crevedia. În plus, oamenii au ars cauciucuri şi diverse alte deşeuri în gospodăriile din jurul Capitalei.

E primăvară, oamenii fac curăţenie prin curte şi dau foc la tot ce găsesc, a comentat el.

Ministrul Mediului a adăugat că, totuşi, judecând după dimensiunea poluării, arderile necontrolate nu pot fi singura cauză. „Vreau să mai spun că n-ar trebui să creadă cineva că am avut acest episod de poluare doar din cauza arderilor necontrolate din jurul Bucureştiului. Avem şi noi suspiciuni de activităţi industriale care se desfăşoară judeţul Ilfov sau în Bucureşti, mai ales noaptea, care evacuează în atmosferă cantităţi ridicate de poluanţi”, a declarat Costel Alexe. 

Ca atare, în urma acestui episod de poluare, ministrul Mediului a dispus şi un set de măsuri. „Până la finalul săptămânii, vom controla toate sursele de poluare, toate sursele de ardere de pe raza Bucureştiului şi a Ilfovului, pentru a vedea dacă toţi aceşti operatori deţin echipamente pentru monitorizarea şi măsurarea continuă a emisiilor de poluanţi proveniţi din procesele de ardere. (...) În acelaşi timp, am luat decizia în această dimineaţă ca la dispeceratul Ministerului Mediului să avem în permanenţă şi specialişti al Gărzii de Mediu pentru a putea dispune rapid planuri de măsuri, inclusiv pe timpul nopţii. Totodată, o să transmitem astăzi, împreună cu cei de la Şituaţii de Urgenţă, adrese către primării pentru a implica şi mai mult poliţia locală în monitorizarea şi împiedicarea arderilor necontrolate, favorizate de curăţenia de primăvară”, a mai spus ministrul Costel Alexe.

Smog vizibil deasupra Bucureştiului luni, 2 martie 2020. Inquam Photos / Octav Ganea

Cum scapă unele firme de deşeurile costisitor de distrus

Expertă în Ingineria Mediului, Daniela Simina Ştefan, de la Asociatia pentru Prevenirea si Combaterea Poluarii Mediului susţine, însă, că poluarea care a sufocat Capitala în noaptea de duminică spre luni s-a produs, în principal, pe fondul unei practici tot mai utilizate de unele firme care au puncte de lucru în jurul Capitalei şi în judeţul Ilfov.

„Conform legii, în prezent anumite tipuri de deşeuri pot fi distruse prin incinerare numai de unele companii autorizate. Dar acest serviciu se face contra cost, evident. Şi pentru a face economie firmele care au deşeurile în ogradă le ard în condiţii artizanale, în incineratoare improvizate sau în unele depăşite din punct de vedere tehnologic sau chiar direct pe câmp. Este chiar o rutină. Uneori, simulează o aprindere spontană a deşeurilor. Nu sunt incendii foarte violente, dar noxele emise nu sunt de neglijat. Noapte trecută fenomenul a ajuns, probabil, la apogeu, iar alături de focul de la Gara de Nord sau de incendiul de pădure din Crevedia şi pe fondul condiţiilor meteo, Capitala a fost invadată de fum. Repet fenomenul există de ceva vreme”, a precizat Daniela Simina Ştefan.

Chestionat de „Adevărul”, ministrul Mediului a declarat că se ia în calcul inclusiv această posibilitate. „Din analiza pe care am facut-o în cadrul întâlnirii de azi în judeţul Ilfov sunt 46 de firme autorizate pentru procese de ardere. La fel, în Bucureşti sunt 69 de firme care pot avea această activitate. Orice alt agent economic care produce arderi, în afara celor autorizate, se află în afara legii”, a precizat Costel Alexe.

Ministrul a aflat de pe Facebook

Ministrul mediului a mărturisit că a aflat despre polarea masivă din Bucureşti la ora 4.30 noaptea de pe Facebook. La rândul ei, şefa Gărzii de Mediu a aflat de fumul care a invadat Capitala de la secretarul de stat, care îi este şef, luni dimineaţă. Şi asta pentru că Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti (APMB) nu şi-a făcut treaba cum trebuie. „Avem şi în cadrul ministerului un elefant, iar acel elefant este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care în momentul de faţă are reale carenţe şi de management şi mai ales de comunicare. Nu este firesc ca cei din conducerea ministerului, când avem astfel de depăşiri să afle de pe Facebook. Norocul meu că eram treaz şi este evident ar fi trebuit să am  această informaţie de la APMB. Primim tot mai des semnale că site-urile nu funcţionează, că au multe alte carenţe şi în această dimineaţă am solicitat demiterea conducerii APMB”, a anunţat Costel Alexe.

Particulele în suspensie ne scurtează viaţa

Medicii specialişti susţin că poluarea poate avea consecinţe imediate şi tardive asupra aparatului respirator, iar unele dintre acesta pot avea ca efect chiar şi scăderea duratei de viaţă. „Creşterea nivelului de poluanţi poate produce acutizări ale bolilor cronice pulmonare şi reacţii alergice, mai ales la persoanele atopice, dacă vorbim de efecte imediate.  Efectele pe termen lung ale poluării asupra aparatului respirator produc creşterea declinului funcţiei pulmonare, nevoia de servicii medicale crescute la pacienţii cu boli cronice, costuri crescute cu serviciile de sănătate şi scăderea duratei de viaţă”, susţine Beatrice Mahler-Boca, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta. Medicul are şi câteva sfaturi pentru cei care se confruntă cu situaţii precum cea din Capitală, unde normele de poluare au fost depăşite de aproape 10 ori. „Sunt obligatoriu de evitat zonele cu trafic intens şi trebuie evitată aerisirea încăperilor în perioadele de poluare intensă.  Este preferabilă folosirea aparatelor de aer condiţionat, întreţinute corespunzător. Oricum, persoanele cunoscute cu afecţiuni cronice trebuie să evite deplasările, iar dacă acestea sunt strict necesare cei în cauză trebuie să aibă la îndemână medicaţia utilă în criză”, a mai preciazat managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta. 

Conform experţilor, PM2.5 sunt pulberile cele mai periculoase pentru sănătatea oamenilor. Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10, cu o dimensiune de 10 microni, cele din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar.

1.000 la sută este procentul cu care au depăşit limita maximă concetraţiile de pulberi din aer

Reţelele sociale, sursa de informare a bucureştenilor

Iniţial, în lipsa unor comunicări oficiale din partea autorităţilor, valul de poluare a fost anunţat şi comentat intens pe reţelele de socializare. „De ce miroase afară a ars (deşi nu arde nimic) şi când deschizi geamul să aeriseşti de fapt îţi afumi camera?”, întreba în noaptea de sâmbătă spre duminică un internaut pe Facebook. Un altul a explicat că a încercat să rezolve problema apelând la autorităţi, dar nu a avut succes: „Am sunat la Garda de Mediu şi m-au trimis la poliţia locală. Rusineee!”. Anna Maria Păcuraru atrăgea atenţia, la rândul ei, că un miros chimic foarte strident a forţat-o să închidă geamul: „Prima data am zis că e de la vecini şi că ar fi ars o cratiţă, dar nu!”. 

Mai mult,  doi bucureşteni care stau în Sectorul 3 au precizat că fenomenul apare frecvent în zona lor. „În jurul orei 20.00, am simtit un miros de lemn ars ce devenea din ce în ce mai intens, destul de greu respirabil. Mai grav a fost seara, în jurul orei 22.00. Am încercat să deschid geamul şi am văzut o <<ceaţă de fum>> în aer şi acelaşi miros, dar mult mai intens şi înecăcios. Nu este prima oară când aerul este de o calitate proastă în această zonă. Aproape în fiecare seară sunt aceste probleme”, a declarat pentru „Adevarul” Marius Caraliu.

La rândul ei, Alexandra Anghel a declarat că în ultimele două luni, sau chiar mai mult, a observat că, în zona 1 Decembrie - Bulevardul Basarabia, în multe nopţi, mai ales după ora 22, se simte un miros puternic de ars şi peste tot este fum. „Avem în casă un purificator de aer care ne arată indexul de PM2.5, index care noaptea urcă foarte mult, comparativ cu cel din timpul zilei. În noaptea de 1 spre 2 martie a trecut de 80, asta în condiţiile în care în timpul zilei stă undeva între 6 şi 10”, a precizat tânăra.