Asociaţia Magistraţilor este nemulţumită de „invocarea artificială” şi „falsă” a articolului 140 din Noul Cod de procedură penală

Noul Cod de procedură penală este un text normativ care produce mari dezbateri în spaţiul public din România. FOTO: Shutterstock

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a emis comunicat în care susţine că „îşi exprimă îngrijorarea pentru interpretările prezentate” de unii reprezentanţi ai sistemului judiciar, în ceea ce priveşte conţinutul articolului 140 din Noul Cod de procedură penală, problema fiind „invocată artificial” şi în mod „fals”.

AMR consideră că problema articolului 140 este „invocată artificial” în ceea ce priveşte obligativitatea organelor de urmărire penală  de a aduce la cunoştinţă existenţa unor măsuri de interceptare, odată cu începerea urmăririi penale, fapt considerat fals.

Asociaţia magistraţilor aduce mai multe argumente în sprijinul celor afirmate în comunicat.

„Asociaţia Magistraţilor din România nu înţelege care sunt considerentele  ce  au determinat persoane cu funcţii importante în cadrul sistemului judiciar să vehiculeze ipoteze care nu au nicio legătură cu dispoziţiile legale existente, în condiţiile în care instituţia începerii urmăririi penale nu este similară  celei care vizează finalizarea acesteia. Niciun text din noul cod nu obligă organele de urmărire penală să aducă la cunoştinţă învinuitului probele pe care le administrează în scopul dovedirii învinuirii sale decât la terminarea urmăririi penale”, susţine documentul publicat.

Comunicatul are şi exprimări uşor ironice în ceea ce priveşte interpretarea articolului menţionat. Astfel, asociaţia „speră că doar emoţia majoră a intrării în vigoare a noilor dispoziţii în materie penală este cauza interpretărilor eronate, regretabile  şi distorsionate  ale conţinutului legal. Articolul 140 din Noul Cod de procedură penală este în strânsă concordanţă cu prevederile art. 6 alin. (3) pct. a) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi cu Decizia nr. 962/2009 a Curţii Constituţionale, decizie ce reţine, printre altele, faptul că, urmărirea penală  poate a fi începută, atât ,,in rem” cât şi ,,in personam”.

„Mai mult decât atât, este inexplicabilă îngrijorarea organelor de anchetă privind posibila compromitere a activităţii lor de cercetare în materie penală în condiţiile în care metodele speciale de supraveghere într-un proces penal nu trebuiesc absolutizate, fiind necesar  a fi coroborate cu alte probe”, mai precizează comunicatul semnat de judecătorul Gabriela Baltag.

„De asemenea, în mod cu totul surprinzător nu au fost menţionate, pentru o abordare deplină a problemei ,,interceptărilor” şi existenţa dispoziţiilor art. 141 din Noul Cod de procedură penală care  reglementează situaţia cazurilor urgente, ce nu suportă amânare, a împrejurărilor în care organele de urmărire penală au posibilitatea de a proceda direct la autorizarea interceptărilor pe o perioadă de cel mult  48 de ore,  cu obligaţia ulterioară  de a se adresa  în termen de cel mult 24 de ore  de la expirarea măsurii judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru confirmarea acesteia”, susţine documentul AMR.

Cu toate acestea, asociaţia menţionată are şi o „îngrijorare”: „Asociaţia Magistraţilor din România este îngrijorată de posibila modificare a art. 309 din noul Cod de procedură penală, având în vedere propunerilor înaintate de CSM către Ministerul Justiţiei, în sensul înlăturării din text a noţiunii ,,de îndată”, sintagmă  care, în prezent, se poate aprecia că elimină orice suspiciune de abuz, că în sfârşit răspunde  exigenţelor impuse de CEDO care a stabilit  cu valoare de principiu că: ,,Orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.” [art. 6 alin. (3)  pct. a)], potrivit comunicatului.