Doar două universități românești sunt în clasamentul global QS 2025 - top 1000. Ce ne ține în loc

Doar două universități din România ocupă un loc în primele 1.000 din lume, potrivit celui mai recent clasament QS World University Rankings 2025, publicat marți seară. Expertul în educație Marian Staș a explicat de ce nu se pot schimba lucrurile prea curând pentru universitățile din țara noastră.

Surpriză în clasamentul celor mai bune Universități din lume - Foto Arhiva

Concret, singurele două universități din top 1.000 QS 2025 sunt: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locurile 781-790) și Universitatea din București (locurile 801-850). Ambele instituții au înregistrat o ușoară creștere față de ediția anterioară. 

De altfel, clasamentul evidențiază poziționarea modestă a universităților românești pe scena internațională. Din totalul de 1.500 de instituții de învățământ superior analizate de clasament internațional Quacquarelli Symonds doar 13 sunt din țara noastră.  

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București fac parte din primele o mie, în timp ce restul universităților românești prezente în clasament ocupă poziții mai puțin favorabile: 

•  Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Politehnica din București se află în intervalul 1.201-1.400. 

• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea din Craiova și Universitatea din Oradea sunt situate în intervalul 1401+.

Anul trecut, Universitatea Babeș-Bolyai se afla pe locurile 801-850 în acest clasament, iar Universitatea din București pe locurile 851-900. Politehnica București – pe 1.201-1.400, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca – pe locurile 1.201-1.400, iar pe aceleași locuri se află și Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara, potrivit prestigiosului clasament internațional QS World University Rankings pe anul 2024.

„Soluție pe termen scurt, faringosept, aspirină, nu există”

Ar putea ajunge și universitățile din țara noastră mai sus în clasament? „Strategic, pe termen lung, nu pot. Răspunsul scurt este că nu pot să iasă din postura asta a mediocrității la nivel global, până când nu schimbă fundamental țara de paradigmă, până când societatea nu ajunge într-un punct în care educația este cea mai importantă resursa țării și pe cale de consecință resursele sunt alocate ca atare. Este imposibil de a ajuns de pe locul 700 pe locul 300 sau 200 sau 100 dacă facem mereu și mereu și mereu același lucru și dacă de pildă, așa cum arată acum legea învățământului superior, în proporție de trei sferturi, e luptă pentru putere și pentru feude și pentru bani și pentru mandate de rector. Nu ajungem foarte departe în felul ăsta”, a explicat expertul în educație Marian Staș, pentru „Adevărul”.

Procesul este unul de lungă durată, iar lucrurile ar trebui să țină pasul cu evoluția societății. Însă, nu pare să se modifice ceva în viitor, având în vedere că de la an la an, țara noastră are tot mai puțini studenți. În România doar 17,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au studii superioare, potrivit unui raport Eurostat, adică cel mai mic procent la nivel european.

„Ce spun eu este că transformarea necesară, procesul de schimbare adaptivă, este unul profund și de lungă durată, pentru că de la 1860-1870, de când universitățile au fost înființate, a trecut foarte multă vreme. Iar momentul de față, ultimii 20, 30, 40 de ani au însemnat accelerări exponențiale ale transformărilor și ale înnoirilor care, ca totdeauna au prins România, în primul rând, societatea, pe picior greșit. Și din motive de impostură, de ignoranță, de incompetență, de politicianism endemic, de interese meschine pe termen scurt, evident că performanța autentică a rămas de căruță. Prin urmare, e nevoie de un proces important, din punctul meu de vedere pornit de la vârful administrației, adică de la nivelul președintelui României, care el are a fi, în primul rând, un om nemediocru, un personaj politic, o persoană nemediocră, capabilă să propulseze așa puternic transformarea și trecerea de la mediocritate la meritocrație. Sigur, se face lobby, se fac eforturi, cunoaștem universitari, scoli care fac bine, sau din ce în ce mai bine, dar procesul, ca atare, nu poate fi accelerat decât prin angajamentul așa dur, dur, al clasei politice pe ceea ce înseamnă ieșirea României din mediocritate. Pentru că atunci când câteva zeci de mii de oameni cât funcționează universități au ghiulelele de gât și de picioare ale 18, 19 milioane de români nu o să ajungă o parte departe, fără doar și parte.”, adaugă expertul.

De altfel, sunt necesare modificări în tot ceea ce ține școala românească, dar și de conștientizarea importanței educației pentru o țară.

„Soluție pe termen scurtă, faringosept, aspirină, care să rezolve treaba asta într-un an, evident că nu există, pentru că e vorba de un proces profund de schimbare adaptivă, asemenea celui din învățământul preuniversitar, care înseamnă, în primul și primul rând, conștientizarea de către țară, de către societate, a faptului că educația este prima între egali. Este cea mai importantă resursă a oricărei țări.”, a mai spus Marian Staș.

Top Universități românești în QS World Ranking 

1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – locul 781-790 
2. Universitatea din București – locul 801-850
3. Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 1.201-1.400
4. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 1.201-1.400
5. Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – 1.201-1.400
6. Universitatea Transilvania din Brașov – 1.201-1.400
7.  Universitatea de Vest din Timișoara – 1.201-1.400
8. Universitatea Politehnica din București – 1.201-1.400
9. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 1.401+
10. Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1.401+
11. Universitatea Politehnica din Timișoara – 1.401+ 
12. Universitatea din Craiova – 1.401+
13. Universitatea din Oradea – 1.401+ 

„Apar promovate de necunoscători rankinguri nerelevante”

„În rankingurile care contează, de la începutul anului, UBB este prima universitate a țării. Mă aștept ca până la sfârșitul anului să rămână prima sau între primele din țară în aceste rankinguri relevante. Nu le-am comentat public pentru că avem un angajment în COARA (https://coara.eu/), dar le-am analizat intern, în logica unor analize comparative care să fundamenteze unele decizii academice”, a susținut rectorul UBB, Daniel David.

David a atras atenția asupra promovării în spațiul public a unor clasamente care nu sunt relevante.

„Facem acest comentariu public acum în contextul clasamentului QS – deoarece este unul din cele mai relevante, dacă nu cel mai relevant considerând utilizarea acestuia pe scară largă cel -, cu rol educațional, pentru că am văzut că apar promovate de necunoscători rankinguri nerelevante (ca tip și/sau ca diversitate a indicatorilor academici) sau puțin riguroase (ca măsurători), ceea ce induce publicul mai puțin cunoscător în eroare. Așadar să ne raportăm doar la rankingurile relevante și riguroase, recunoscute ca atare de sistemele de metarankinguri. Mai mult, adăugăm că rankingurile, fie ele și relevante și riguroase, nu acoperă complet diversitatea performanței academice a universităților, de aceea trebuie înțelese doar în acest context, UBB valorizând și alte aspecte academice care nu apar adesea în rankinguri (ex. tratate, cărți/capitole, satisfacția academică, contribuția la dezvoltarea locală etc.)”, a detaliat rectorul.

De ce aleg studenții români calea străinătății

În 2022, aproape 36.000 de studenți români învățau în străinătate. Astfel, unul din 15 tineri români alegea să plece peste granițe pentru a-și continua studiile.

Alina, care a studiat la The University of Warwick în Marea Britanie, clasată pe locul 69 la nivel global, a subliniat câteva motive pentru care universitățile britanice au succes.

„Conținutul academic în mod evident este același și în România și în UK, diferența este dată de restul pachetului, de lucruri precum metodele prin care ți se livrează informația academică, faptul că se axează mai mult pe practică, se pune accent și pe interacțiunea profesor-student, trebuie să fii activ. Au altă abordare în a se asigura că ai înțeles, că știi să aplici ce ai învățat. Contează foarte mult și cine îți predă materia, mă refer la nivelul de satisfacție al profesorilor legat de jobul lor, se vede că profesorii se concentrează în totalitate pe ceea ce predă, pentru că nu au grijile pe care le au profesorii din România. Însă, nu tuturor li se potrivește acest stil. Nu înseamnă că e mai bine în Anglia și mai rău în România, abordările sunt diferite. Nu toți rezonează cu asta”, ne lămurește tânăra.

Ea evidențiază că în afară a avut ocazia de a participa la conferințe ținute de speakeri recunoscuți din viața profesională, „din lumea de după facultate”.

„Pe lângă asta, vin oameni din viața profesională care realizează workshop-uri, masterclass-uri, la care noi suntem încurajați să participăm. Sau putem alege să participăm la proiecte externe ale facultății sau la diverse conferințe, concursuri internaționale. Studenții sunt primiți în interiorul universității, devin parte din ea, dar apoi sunt expuși în afara facultății. Poate din acest motiv au succes, pentru că își trimit studenții în lume, dar primesc și oameni în interior. Nu sunt spații închise.”, a mai spus absolventa Universității Warwick.

Surpriză în clasamentul internațional 

În vârful clasamentului internațional domină universitățile din SUA și Marea Britanie. Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA a ocupat primul loc în clasament, menținându-și poziția din 2012. Surpriza vine de la Imperial College London care a ajuns pe locul doi în clasamentul mondial al universităților, depășind pentru prima dată universitățile Oxford și Cambridge. 

QS World University Rankings a raportat că este prima dată când Imperial College depășește Oxford și Cambridge de la începutul clasamentelor. 

Renumita universitate științifică din Londra este acum pe locul doi în lume, în timp ce Cambridge a coborât de pe locul doi pe locul cinci, iar Oxford a rămas pe locul trei. 

Imperial College of London a mai urcat pe locul doi înainte, în 2014, dar acest loc a fost împărțit cu Cambridge. Universitatea a crescut datorită performanței excepționale în cercetare, scorurilor de angajare și angajamentului pentru sustenabilitate.

Aici merg cei mai mulți studenți străini care aleg Marea Britanie pentru studii, atrăgând 60% din numărul de studenți proveniți din afara Regatului Unit, inclusiv 20% din alte țări europene. 

Profesorul Hugh Brady, președinte al Imperial College, a declarat: „Clasamentul Imperial este o dovadă a calității și a angajamentului întregii noastre echipe. Este inspirat să vezi cum studenții, personalul și partenerii noștri se reunesc în fiecare zi pentru a examina forțele care ne modelează lumea și pentru a aborda provocările cu care se confruntă omenirea și planeta noastră”, potrivit DailyMail. 

University College London (UCL) este singura altă instituție de învățământ superior din Marea Britanie în primele zece, păstrând poziția a noua. 

De altfel, performanța universităților din Marea Britanie este în scădere, cu 52 de universități care au coborât în clasament. Acestea au probleme în ceea ce privește influența cercetării – măsurată prin analizarea a cât de des sunt citați membrii facultății. Mai precis, nicio universitate britanică nu se plasează printre primele 50 la nivel mondial pentru impactul cercetării , iar Imperial College se află doar pe locul 54. 

Problemele bugetare și scăderea cererilor de studenți internaționali afectează competitivitatea internațională a universităților britanice.

Top 10 universități la nivel global 

1. Massachusetts Institute of Technology – SUA 
2. Imperial College London – Marea Britanie
3. University of Oxford – Marea Britanie 
4. Harvard University – SUA 
5. University of Cambridge – Marea Britanie 
6. Stanford University – SUA 
7. ETH Zurich – Swiss Federal Institute of Technology – Elveția 
8. National University of Singapore – Singapore
9. University College London – Marea Britanie 
10. California Institute of Technology – SUA   

Pe ce se bazează clasamentul QS 

QS, care analizează învățământul superior, și-a stabilit pentru prima dată clasamentele în urmă cu 20 de ani, universitățile fiind judecate pe baza cercetării, angajabilitatea și alți indicatori. Aceste clasamente sunt recunoscute pe plan global pentru evaluarea comprehensivă a performanțelor universitare, evidențiind atât excelența academică și impactul cercetării, cât și pregătirea absolvenților pentru piața muncii și contribuțiile instituțiilor la sustenabilitate și internaționalizare.