Cum câștigă China cursa spațial‑militară. Beijingul și-a făcut forțele armate „mai letale, mai precise și cu o rază de acțiune mai mare”
0Într-un moment în care controlul spațiului devine esențial pentru superioritatea militară, SUA trage semnale de alarmă: China avansează cu o viteză amețitoare în trei domenii vitale — sistemele de țintire spațială, armele de contracarare și integrarea capabilităților spațiale cu forțele convenționale, scrie The Telegraph.
Generalul Stephen Whiting, comandantul suprem al US Space Force (USSF), a declarat că utilizarea spațiului de către China pentru a-și completa „lanțul ucigaș” - procesul de identificare, urmărire și atacare a unei ținte - a devenit „foarte îngrijorătoare”.
Capacitățile de război spațial sunt din ce în ce mai importante pentru strategiile de apărare ale marilor puteri.
Statele Unite, China și Rusia sunt angrenate într-o cursă a înarmărilor pentru dezvoltarea tehnologiei spațiale, iar administrația lui Donald Trump planifică o rețea „Golden Dome” de interceptoare spațiale pentru a bloca rachetele lansate spre SUA.
Generalul Whiting a identificat trei domenii de mare îngrijorare, în care China a avansat rapid: sistemul său de țintire bazat pe spațiu, contra-armele sale spațiale și integrarea capacităților sale spațiale cu armata sa convențională.
Sisteme de ochire spațiale
Sistemul de ochire spațială al Beijingului poate fi utilizat pentru „a urmări și a ținti forțele SUA și ale aliaților din Indo-Pacific”, a declarat generalul Whiting pentru Breaking Defence News Outlet.
Aceste sisteme pot fi utilizate pentru a sprijini lovituri de precizie „deasupra orizontului” asupra țintelor militare americane, a spus el.
Generalul Anthony Mastalir, comandantul USSF în regiunea Indo-Pacific, a mai declarat anterior că armele cu rază lungă de acțiune ale Chinei, inclusiv cele care vizează în mod specific SUA și aliații săi, „depind de spațiu”.
El a adăugat că tehnologia spațială este modul în care China „își închide lanțul ucigaș” și își lovește țintele cu precizie.
Până la sfârșitul anului trecut, China dispunea de peste 500 de sateliți capabili de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), potrivit USSF.
În ultimul deceniu, Beijingul a desfășurat pe orbită aproape 900 de sateliți. Dintre cei 260 lansați anul trecut, 67 erau capabili de ISR.
La începutul acestui an, oamenii de știință chinezi au dezvoltat ceea ce a fost apreciat drept cea mai puternică cameră de urmărire a sateliților din lume, capabilă să capteze imagini cu o precizie milimetrică de la peste 100 de kilometri distanță.
Contra-arme și bruiaj
Al doilea mod în care China se mișcă rapid în spațiu este prin dezvoltarea de contra-arme, sau arme care distrug sau bruiază alți sateliți, fie lansați de la sol, fie din spațiu.
Potrivit generalului Whiting, acestea includ „atacuri cibernetice reversibile, Satcom [comunicații prin satelit] și blocarea GPS”, precum și lasere de înaltă energie, rachete antisatelit cu ascensiune directă (Da-Sat), rachete și Asats coorbitali. Asats sunt sateliți puși pe orbită pentru a amenința alți sateliți.
Rachetele Da-Asat sunt o parte importantă a arsenalului militar în creștere al Chinei în spațiu.
Încă din 2008, China era cunoscută ca fiind capabilă să doboare sateliți cu rachete lansate de la sol. În ultimii 20 de ani, China a efectuat mai multe astfel de teste antisatelit.
În martie, USSF a declarat că sateliții chinezi efectuau manevre sincronizate controlate - sateliți care se deplasau unul în jurul celuilalt pe orbită în timp ce se aflau în formație.
Generalul Michael A Guetlein, șeful adjunct al operațiunilor americane din cadrul USSF, a declarat la momentul respectiv că acest lucru arată că China „practică tactici, tehnici și proceduri pentru a efectua operațiuni spațiale pe orbită, de la un satelit la altul”.
Se știe că Beijingul are între unul și trei astfel de programe, care pot fi, de asemenea, utilizate pentru a lansa vehicule de distrugere cinetică (o armă bazată exclusiv pe propria energie cinetică) pentru a viza obiecte din spațiu sau pentru a coordona coliziunile.
Distrugerea sateliților pe orbită pune în pericol alți sateliți prin crearea de câmpuri de resturi, însă bruiajul poate fi utilizat pentru a distruge capacitățile fără a crea pericole.
Tehnologia de bruiaj vizează legătura electronică dintre un satelit și utilizatorul său, scoțându-l din funcțiune fără a-l distruge.
Experții au avertizat anterior că SUA ar fi slab pregătite pentru atacuri care implică bruiajul GPS sau „spoofing”, care este atunci când un receptor GPS este manipulat sau indus în eroare.
Aceste tehnologii pot fi utilizate pentru dezactivarea munițiilor, redirecționarea dronelor și rachetelor și oprirea infrastructurilor critice.
Integrarea în forțele convenționale
Potrivit generalului Whiting, ultimul motiv de îngrijorare pentru SUA este integrarea capacităților spațiale ale Chinei în armata, forțele aeriene și marina convenționale.
Gen Whiting a declarat că, prin „utilizarea serviciilor spațiale”, Beijingul și-a făcut forțele armate „mai letale, mai precise și cu o rază de acțiune mai mare”.
În cursul unei revizuiri strategice majore din 2016, Armata de Eliberare a Poporului din China a adăugat o unitate militară aerospațială la Forța sa de sprijin strategic, care a fost înființată pentru a supraveghea „conflictele informatizate”.
-Sateliți în rețea | Mii de sateliți aflați pe orbită vor ataca țintele cu vehicule de ucidere cinetice, neexplozive, în timp ce racheta se află încă în faza de propulsie.
-Interceptori la sol | Rachetele care ies din atmosferă ar fi vizate de interceptori staționați la sol în Alaska și pe coastele de est și de vest ale Americii.
-Apărarea împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune | Rachetele care intră în faza lor terminală vor fi țintite de sistemele existente amplasate în apropierea unor locații-cheie, cum ar fi baze, porturi și centre de comandă.
În aprilie 2024, forța a fost divizată în trei unități independente: o forță aerospațială dedicată, o armată a spațiului cibernetic și un braț de sprijin informațional.
Toate acestea sugerează că China ajunge din urmă America. În timp ce se estimează că SUA are aproximativ 8 000 de sateliți în spațiu, comparativ cu cei 1 000 ai Chinei, fiecare națiune are aproximativ 250 de sateliți militari.
În martie, generalul Guetlein a declarat: "Înainte exista un decalaj semnificativ de capacități între Statele Unite și adversarii noștri, determinat de avantajul nostru tehnologic. Acest decalaj, odată masiv, s-a redus considerabil.
Dacă nu ne schimbăm abordarea față de operațiunile spațiale, riscăm să vedem cum acest decalaj se inversează, punându-ne într-o situație dezavantajoasă”.
În mai, SUA a semnalat o nouă concentrare asupra armelor spațiale prin anunțarea proiectului domului de aur al lui Trump.
Propunerea în valoare de 175 de miliarde de dolari (147 de miliarde de lire sterline) vizează crearea, până în 2029, a unei rețele de sateliți care să detecteze, să urmărească și să doboare rachetele trase asupra SUA.
Acest sistem ar acoperi probabil doar SUA. În cazul în care America și China ar fi antrenate într-un conflict, în Taiwan, de exemplu, China ar putea avea nu numai avantajul de acasă, ci și avantajul în spațiu.
În contextul nevrotic al securității globale, expertiza spațială nu mai e opțională, ci definitorie.
Se încarcă comentariile...
