Scrisoare de sprijin pentru profesorul de la FJSC acuzat de comportament abuziv DOCUMENT

O scrisoare deschisă, asumată de 200 de studenți și absolevnți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București, îl susține pe profesorul Marian Petcu, acuzat recent de comportament abuziv.

Foto: Arhivă

Semnatarii susțin că profesorul a avut întotdeauna un comportament „decent și civilizat” la catedră, „exprimând critică și ironie la adresa pericolului lipsei de cunoaștere și de educație”.

Scrisoarea a fost adresată conducerii Universității și a FJSC, Comisiei de Etică și transmisă și „Adevărul”. Semnatarii scriu că „nu căutăm să justificăm limbajul, dar respectul trebuie să vină din ambele direcții: studenții trebui să respecte profesorul și ora sa de curs, așa cum profesorul trebuie să-și respecte studenții” și invocă un „linșaj mediatic”.

„Ne exprimăm surprinderea că acest linșaj mediatic se produce aceste zile cu atâta vehemență și este întreținut pe social media împotriva unui profesor atât de apreciat profesional, ca cercetător și istoric al presei. Conducerea Universității și publicul larg trebuie să știe însă că domnul profesor univ. dr. Marian Petcu are susținerea și aprecierea unui număr semnificativ de studenți din facultate, precum și din partea unui număr mare de absolvenți”, se arată în scrisoare.

Studenții și absolvenții mai adaugă că: „Pentru noi, semnatarii acestei scrisori deschise, stilul colocvial al domnului profesor Petcu reprezintă doar a abordare de tip pamflet la adresa a ceea ce el nu ne dorește să fim sau să devenim (…)”.

Amintim că, 56 de studenți susțin într-o scrisoare deschisă că profesorul Marian Petcu le-ar fi spus de nenumărate ori că sunt „proști”.   De asemenea, o studentă în anul II a povestit pe Facebook un episod care reflectă comportamentul nepotrivit al profesorului său Marian Petcu.

„Cu o săptămână înainte de sesiune, la ultimul curs din online, nu aveam camera pornită, îmi era afișată poza de la Google Meet. În poză, purtam un maiou, ceva cu bretele subțiri, în orice caz. A început să spună: «Doamne, când mă uit la pozele unora, și mai ales la pozele unor fete… este aici o domnișoară… te uiți la poza asta și ce vezi!? O poziție orgasmică. Uitați-vă și voi, ce credeți că vrea să transmită ea prin poza asta!? Ce credeți că vrea să obțină?!»”.

Cadrul didactic a vorbit pentru Edupedu.ro și a spus că în scrisoarea redactată de studenți „sunt niște ipoteze calomnioase, că îi disprețuiesc. Dimpotrivă, nu îi disprețuiesc, sunt studenții mei și mă lupt cu ei să învețe, asta este misiunea noastră, adică să îi scoatem din indiferență, din contemplare”.  Acesta a mai explicat că n-a intenționat să jignească studenții și că toate apelativele au fost spuse în glumă, pe un ton părintesc.

Rectorul Universității din București, profesorul Marian Preda, a cerut să fie efectuată o analiză riguroasă și lucidă a cazului.

Decanul FJSC, Antonio Momoc, a afirmat că situația urmează să fie analizată în consiliu. Acesta a precizat că astăzi, 20 martie, a fost convocat consiliul și că, în opinia sa, „toți membrii comunității academice, profesorii în egală măsură cu studenții lor, trebuie să asume valorile Codului de etică al UB”, făcând trimitere la Art.11:

„(1) Responsabilitatea obligă membrii comunității academice la un comportament care exclude, atât offline cât şi online, formularea în scris sau pe cale verbală de opinii tendențioase, folosirea unui limbaj vulgar, ofensator, ireverentios, precum şi hartuirea, amenințarea, umilirea, intimidarea, bullying-ul, atacul la persoană, dezinformarea, calomnia sau denigrarea Universității din Bucureşti, a facultăților, a unor persoane din propria instituție, a studenților sau a comunității academice in ansamblul ei.

(2) În mod specific, sunt interzise următoarele: (a) Insulta verbală sau scrisă;

(b) Abuzul de putere:

(c) Hărţuirea, înțeleasă drept comportament degradant, intimidant sau umilitor prin care este afectată capacitatea unei persoane de a-şi desfăşura in mod firese activitățile profesionale şi de studiu sau de a-şi exercita drepturile, indiferent de formele in care s-ar putea manifesta acesta (precum hartuirea sexuală, şicanarea sistematică şi altele asemenea)”.