Consiliere pentru Bacalaureat, la Adevărul Live. Ce literatură le place liceenilor şi cum poate fi digerată mai uşor cea obligatorie pentru Bac

FOTO Arhivă

Expertele în educaţie Mihaela Apetrei şi Adriana Săftoiu au vorbit la Adevărul Live despre Bacalaureat şi despre cum ar trebui fie părinţii alături de elevi pentru acest examen. De asemenea, a discutat şi despre ce literatură vor liceenii, ce le place să citească, cât de mult citesc literatura română obligatorie, dar şi cum văd orele de română şi de literatură din liceu.

Potrivit unui studiu relizat de experta în educaţie Mihaela Apetrei, peste 80 la sută dintre copii citesc, doar că citesc literatură străină şi mai puţin literatură obligatorie, pentru că, de multe ori, aceasta pare mai apropiată de modul lor de înţelegere. Modul de expunere al mesajelor din clasicile lecturi obligatorii nu mai menţin treaz interesul copiilor şi din această cauză sistemul, profesorii, părinţii trebui să ţină cont şi de modul în care văd liceenii lectura.

„Citesc, din cele obligatorii, mai mult „O scrisoare pierdută”, pe locul este „Baltagul”, pe locul trei este „Harap-Alb”. Ultimele două se citesc mai degrabă în şcoala generală, apoi „Ion”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” nu prea sunt pe placul elevilor”, spune trainerul în public speaking Mihaela Apetrei.

Astfel, aceasta consideră că Ministerul Educaţiei ar trebui să realizeze o programă adecvată, incluzând, desigur, şi clasici români, dar într-o formulă agreabilă şi accesibilă.

Răul începe în şcoala primară şi continuă în gimnaziu

Adriana Săftoiu este de acord cu rezultatele sondajului, dar aceasta consideră că răul începe în şcoala primară şi continuă în gimnaziu.

„Constatam când eram în Comisia de educaţie din Camera Deputaţilor, şi am fost raportor pe manualele şcolar, o problemă pe care o avem la modul serios. În manualul de clasa a III-a, din 28 de lecţii pe partea de literatură, 21 începeau cu propoziţii care cuprindeau ”nu”, ”tristeţe”, ”nimic”, „nimeni”. Am fost uimită de ce mesaje transmiteau”, a spus aceasta, continuând: „Mihail Sadoveanu a fost recuperat cu „Baltagul”, dar în clasa a III-a şi a IV-a, elevii se întâlnesc cu „Dumbrava minunată”. Practic, programa şcolară prevede ca elevul să înveţe noţiunea de comuniune om-natură, cu Lizuca, cu Patrocle. Singura reacţie a copilului meu la povestea asta a fost că, atunci când a venit acasă, s-a pus pe un plâns sănătos şi singura lui dorinţa era ca tatăl lui să nu-i aducă o mamă vitregă, pentru că aceasta îl va da afară de acasă şi va trebui să doarmă în pădue. El asta a înţeles, pentru că sunt clar altă generaţie. Nu putem face comparaţie spunând „pe vremea mea”.

Aceasta consideră că adulţii se raportează greşit lageneraţia tânără, dar nu înseamnă că nu au o problemă cu lectura.

„Ce facem cu o generaţie care poate termina liceul şi nu ştie nimic despre Dostoievski? Balzac poate fi confundat cu o cremă de faţă. Nu înţeleg dacă Shakespeare este american sau englez. Copiii citesc, dar nu citesc o literatură de substanţă”.

Mihaela Apetrei subliniază că liceenii nu mai citesc literatură clasică, dar învaţă valori prin alte lecturi, cum ar fi ”Jocurile Foamei”, iar programa şcolară trebuie să ţină cont şi de tineri.

Educaţia pentru literatură vine din familie

Expertele în educaţie spun că aplecarea spre literatură vine şi din familie. Acestea au explicat că dacă părintele îşi pierde mai mult timp în faţa televizorului, copiii sunt predispuşi la acelaşi comportament, pentru că sunt mimetici. 

Gramatica este inexistentă

Invitatele „Adevărul Live” spun că lipsa gramaticii din liceu este o greşeală. Potrivit Adrianei Săftoiu, ora de de educaţie pentru drepturile omului, din noua plan -cadru pentru gimnaziu ar fi putut fi făcută la fel de bine în ora de dirigenţie.

„Asta poate fi făcută şi în ora de dirigenţie, dar ora de dirigenţie este transformată în ora de specialitate de cele mai multe ori. Pur şi simplu a fost luată o oră în care ai fi putut face gramatică, necesară pentru fixarea unor informaţii”, a spus experta în educaţie, Adriana Săftoiu.

Sistem de învăţământ plin de birocraţie

Adriana Săftoiu a adus în discuţie şi modelul finlandez de educaţie care  se axează în principal pe resursa umană, respectiv pe profesor. 

„Poţi să ai calculatoare, programe bune şcolare, dar dacă nu ai buni profesori, nu reuşeşti să ai un proces de educaţie performant. Finlandezii au investit în resursa umană. A fi profesor acolo este o onoare şi un model. Cine crede că poţi merge pe teoria domnului Trandafir greşeşte. Acolo nu intri în sistem decât dacă eşti printre primii studenţi. Sunt reguli clare de selecţie, nu ajungi oricum profesor, dar apoi ţi se oferă un confort necesar. Profesorul din România are de completat fişe şi de făcut o birocraţie. Reforemele la noi îngreunează sistemul, nu ajută să fie flexbil”, a mai spus expertul.

Ce pot face adulţii pentru elevi înainte de examene?

Mihaela Apetrei a subliniat încă o dată că  modelul personal al adultului este extrem de important.

„Trebuie să citim împreună cu ei, să îi asigurăm că le dedicăm timpul nostru şi că le oferim sprijinul. Văd mame care îşi plimbă copiii cu căruţul, dar vorbesc la telefon sau dau sms-uri. Asta nu înseamnă că îşi petrec timpul cu copiii”, a încheiat experta.

Totodată, Adriana Săftoiu, a spus că părinţii trebuie să îi încurajeze tot timpul pe copiii.

„Trbeuie să încurajăm,  să reacţionăm, să avem un comportament extrovertit atunci când citesc, când pun întrebări, nu doar când aduc note. Copii vor să facă surprize. Noi ne bucurăm numai la note, de multe ori, când ar trebui să ne bucurăm de relaţia cu ei. Trebuie să dialogăm. Să acceptăm că pot avea conflicte interioare sau stări proaste. Şi, în final, trebuie să înţelegem că testele nu sunt relevante în totalitate, pentru nivelul copilului de pregătire. Uneori, în zilele proaste, noi dăm un randament mai mic, aşa şi ei. Trebuie să înţelegem asta”, a mai spus expertul în educaţie, Adriana Săftoiu, care a lăsat, totdată, un semn de întrebare: Care este relevanţa testelor în pregătirea copiilor?