Educație

Ne aflăm în a treia zi de simulare a examenului de Bacalaureat, iar astăzi a avut loc proba la alegere a profilului și a specializării.

România trebuie să schimbe radical, la nivel strategic, modul în care sunt finanţate şi evaluate politicile în învăţământ, asta în contextul în care performanţele şcolare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Simularea examenului naţional de Bacalaureat continuă miercuri cu proba scrisă la alegere a profilului sau specializării, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Ministerul Educației a publicat baremele de la proba scrisă obligatorie a profilului. Elevii claselor terminale de liceu de la profil real, de la liceele tehnologice și pedagocice au susținut proba la Matematică. Elevii de la profilul umanist și de la filiera vocațională au dat proba la Istorie.

Ministerul Educației a publicat subiectele la a doua probă a examenului de simulare Bacalaureat 2024.

Simularea examenului național de Bacalaureat va continua și marți cu proba scrisă obligatorie a profilului, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației.

Simulare Bacalaureat 2024. Baremul de corectare la Limba română a fost publicat de Ministerul Educației.

Luni, 4 martie, a început prima probă de simulare Bacalaureat 2024: cea la Limba și literatura română.

Începând de luni, 4 martie, elevii de clasa a XII-a sunt așteptați să susțină probele scrise ale simulării examenului național de Bacalaureat. Simularea începe cu proba scrisă de Limba şi literatura română, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Rezultatele dezastruoase ale testelor PISA sau cele obținute de elevi la examenele naționale sunt o consecință directă și de necontestat a sărăciei crunte în care aceștia trăiesc.

Prima școală pedagogică românească, înființată la Arad, l-a avut director pe Dimitrie Țichindeal. Acesta a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător şi militant pentru emanciparea românilor din Banat

Elena Marinescu a adus întreaga ei experiență corporatistă la clasă și îi învață pe copii despre empatie, comunicare și lucrul în echipă. Folosește elemente din natură în procesul de învățare, iar când un elev lipsește, înregistrează filmulețe cu colegii lui ca să îl motiveze să revină la ore

Tot mai mulți copii cresc învățând două sau chiar trei limbi. Există mai multe metode de a-i crește astfel, dar este foarte probabil să nu se descurce la fel de bine în toate limbile

Simularea examenelor naţionale, organizată de Ministerul Educaţiei, continuă în săptămâna 4-7 martie, cu probele scrise din cadrul examenului de bacalaureat.

Peste 100 de studenți au provocat experții la dezbaterea privind viitorul educației în România. Cele mai recente date arată că, în România, la fiecare 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani, există 46,2 absolvenți de învățământ superior, comparativ cu 61,9 în medie la nivelul UE.

Rezultatele slabe înregistrate de elevi la examenul de simulare a Evaluării Naționale cer măsuri drastice. Copiii au de recuperat foarte mult într-un timp extrem de scurt, motiv pentru care Ministerul Educației vine cu câteva propuneri.

Unitățile de învățământ care au obținut o medie sub 7 la simularea Evaluarii Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție, care va fi monitorizat prin procesul de inspecție, anunță Ligia Deca, ministrul Educației.

Rezultatele dezastruoase de la simularea Evaluării Naționale nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Căci semnale de alarmă au tot fost. Din păcate, prea puțin sau chiar deloc băgate în seamă. Ultimul, la sfârșitul anului trecut.

Având în vedere rezultatele la simularile de Evaluare Națională și la testările PISA, federația „Coaliția pentru educație” cere revizuirea proceselor de învățare și evaluare.

Stabilită din 2011 în Germania, Miriam Mircea este profesoară de limbi străine la două școli din landul Saxonia, din estul țării, și a explicat pentru „Adevărul” ce sancțiuni riscă elevii care folosesc telefoanele mobile la ore.

Carmen Muntenița predă în funcție de nevoile elevilor săi, le construiește cu răbdare încrederea, dar și starea de bine și îi învață că greșelile sunt ceva firesc, cu condiția să învețe din ele. Îi încurajează să nu renunțe niciodată la școală, pentru că este șansa lor să scape de sărăcie

Rezultatele simulării la Evaluarea Națională 2024 au fost anunțate de ministerul Educației vineri, 23 februarie, iar concluzia este dramatică: la Limba română, 26% dintre elevi au luat note sub 5. La matematică, situația este și mai gravă: 57% dintre note au fost sub 5.

Elevii români fac meditații „la greu” pentru a trece Evaluarea Națională, Bacalaureatul, iar apoi pentru a intra la facultate. Este deja un sport național cunoscut și acceptat. Însă ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei practici?

Incidentele tot mai numeroase din creșe și grădinițe, acolo unde copiii sunt abuzați tocmai de persoanele care ar trebui să-i protejeze, ridică multe semne de întrebare cu privire la cei pe mâna cărora ne lăsăm liniștiți copiii. Cine sunt acești oameni? Ce studii au? Cum sunt angajați?

Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind Codul drepturilor și obligațiilor studenților. Oana Țînțar, președinta Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești, a explicat pentru „Adevărul“ care sunt cele mai importante prevederi.

Elevii din Bucureşti vor intra vineri în vacanţă, după finalizarea cursurilor, şi se vor întoarce la şcoală luni, 26 februarie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei

Scandalul izbucnit la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti, acolo unde un elev de doar 15 ani agresat de colegi a ripostat pulverizând în școală spray lacrimogen, readuce în prim-plan eterna problemă a nesiguranței în școli.

În unitățile școlare din orașul Mioveni, județul Argeș, autoritățile locale au încheiat parteneriate cu un specialist în nutriție care le explică elevilor cum să aibă un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată și diversificată.

Elevii care au fost premiați la olimpiadele școlare naționale sau internaționale ar putea intra la liceu fără să susțină probele examenului de Evaluare Națională, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Părerile experților din domeniu sunt împărțite.

Elevii care vor intra la anul în clasa IX-a vor învăța după o programă școlară adaptată realității în care trăim și care va corespunde cerințelor actuale. Vorbim, practic, despre o reformă totală a învățământului liceal.

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul privind înscrierea la clasa pregătitoare pentru anul școlar 2024-2025. Startul va avea loc la 25 martie, când școlile vor afișa numărul de locuri și clase alocate, iar din 11 aprilie părinții pot depune primele cereri de înscriere.

Elevii care au fost premiați la olimpiadele școlare naționale sau internaționale ar putea intra la liceu fără să susțină probele examenului de Evaluare Națională.

Pornit de la realitatea demografică a României, o profesoară din Galați a înființat prima universitate care are drept fundament nevoile românilor de vârsta a treia.