Vicepreședintele SUA critică din nou valorile europene: Vestul riscă „sinuciderea civilizațională” din cauza granițelor deschise și cenzurii
0Vicepreședintele SUA, JD Vance, a lansat un nou atac la adresa Europei, afirmând că continentul riscă să comită „sinucidere civilizațională” din cauza granițelor deschise și a cenzurii.
Într-un interviu acordat Fox News, Vance a declarat că este îngrijorat pentru viitorul Vestului, subliniind că multe țări europene sunt „incapabile sau reticente” să „controleze granițele”.
„Nu sunt capabili sau nu vor – prea multe țări – să își controleze granițele. Le vezi cum încep să limiteze libertatea de exprimare a propriilor cetățeni, chiar și atunci când aceștia protestează față de fenomene precum invazia la frontiere, un fenomen care i-a adus pe [președintele SUA] Donald Trump și pe mulți lideri europeni în funcții”, a declarat Vance în cadrul emisiunii Ingraham Angle.
Vicepreședintele a continuat, spunând că Europa trebuie să își respecte propriile valori și să își apere suveranitatea: „Eu îmi doresc ca Europa să prospere, vreau ca aceasta să fie un aliat important. Dar pentru asta, Europa trebuie să respecte propriul popor, să își apere suveranitatea. Iar America nu poate face acest lucru pentru ei.”
Un alt punct atins de Vance a fost legătura dintre civilizația creștină și Europa, care, potrivit acestuia, a stat la baza fondării Statelor Unite: „Legăturile culturale, religioase – acestea vor rezista dincolo de diferențele politice”, a subliniat vicepreședintele american.
Referindu-se apoi la Germania, Vance a avertizat că „dacă mai milioane de imigranți vor veni din țări cu culturi incompatibile cu Germania, nu va mai conta ce părere am despre Europa. Germania se va autodistruge, iar eu sper că nu o va face, pentru că iubesc Germania și vreau ca aceasta să prospere.”
Nu este prima dată când Vance critică statele europene. În cadrul Conferinței de Securitate de la München din luna trecută, el a adus în discuție un caz juridic din Marea Britanie, în care un fost militar a fost condamnat pentru încălcarea zonei de siguranță în jurul unui centru de avort britanic. De asemenea, Vance a afirmat că „libertățile fundamentale ale britanicilor religioși sunt sub amenințare” într-un context mai larg de atac asupra valorilor democratice din Europa.
Comentariile sale au stârnit reacții puternice, inclusiv un summit de urgență al Uniunii Europene, după ce Vance a spus că liderii europeni nu vor face parte din niciun proces de pace în Ucraina. El a apărat ulterior afirmațiile în fața presei, în cadrul unei întâlniri oficiale cu premierul Keir Starmer și Donald Trump, subliniind că „relațiile speciale” ale SUA cu Marea Britanie și unele țări europene rămân intacte, însă a atras atenția asupra încălcărilor libertății de exprimare.
Într-un moment mai tensionat, Vance a provocat o adevărată furtună de reacții după ce a spus că Marea Britanie este o „țară oarecare” care nu a mai dus un război în ultimii 30 sau 40 de ani, remarcă ce a stârnit furia veteranilor militari și a parlamentarilor britanici. La presiunea acestora, Vance a încercat să clarifice intențiile sale, dar a refuzat să specifice care țări avea în vedere.
„Câinele de luptă al lui Trump”
În ultimele luni, numele lui J.D. Vance a ajuns pe buzele multor americani, devenind unul dintre cei mai influenți politicieni din SUA, iar prezența sa în presa internațională a fost constantă. Deși în trecut s-a manifestat împotriva lui Donald Trump, astăzi Vance este considerat „câinele de luptă” al fostului președinte și un potențial succesor al său, potrivit Meduza.io.
La 40 de ani, J.D. Vance este acum un nume de referință în politica americană. Recent, a stârnit controverse la conferința de la München, unde i-a criticat dur pe liderii europeni și s-a implicat într-o dispută deschisă cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Mulți l-au numit „câinele de luptă” al lui Trump, iar speculațiile legate de viitorul său în politica SUA sunt din ce în ce mai frecvente. Însă, ce l-a transformat pe J.D. Vance dintr-un critic al lui Trump într-un susținător devotat?
Copilăria și tinerețea lui James David Vance sunt mitologizate de el însuși în autobiografia sa, care ulterior a fost transformată chiar într-un film. A crescut într-o familie săracă, în grija bunicilor săi, deoarece mama sa era dependentă de droguri. La 19 ani, Vance s-a înrolat la pușcașii marini americani, unde a servit ca jurnalist de război, inclusiv șase luni într-o zonă de război din Irak.
„Am plecat în Irak în 2005 ca un tânăr idealist, care ardea de ideea de a răspândi democrația și liberalismul în țările subdezvoltate din întreaga lume. M-am întors în 2006 și eram deja sceptic cu privire la război și la ideologia care îl susținea”, își amintea Vance în 2020.
La vârsta de 23 de ani, el a părăsit armata și, profitând de beneficiile militare, a intrat la Universitatea de Stat din Ohio. După ce a studiat științele politice, Vance a urmat Facultatea de Drept la Universitatea Yale, una dintre cele mai prestigioase universități din America. Acolo, spune el, „nu se simțea la locul lui” până când a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Usha Chilukuri, fiica unor emigranți indieni, care studia, de asemenea, dreptul.
Vance însuși consideră că o prelegere ținută de Peter Thiel, tehnomilionar din Silicon Valley, în 2011, a fost punctul culminant al educației sale la Yale. Pe de o parte, l-a încurajat să devină catolic, iar pe de altă parte, l-a infectat cu credința în tehnocapitalism. După prelegere, Thiel i-a invitat pe toți să îi scrie dacă au nevoie de sfaturi pentru carieră - iar Vance a făcut-o. Astfel, între cei doi s-a dezvoltat o relație, iar Thiel l-a recrutat pe Vance pentru a se alătura unuia dintre fondurile sale de capital de risc, Mythril Capital.
La scurt timp după aceea, Vance își înființase deja propriul fond de capital de risc, Narya Capital. Urmând exemplul lui Til de a-și numi afacerile după cuvinte din Stăpânul Inelelor de Tolkien, Vance a numit fondul Narya, unul dintre cele trei inele elfice ale puterii care ajutau purtătorul să reziste tiraniei și disperării.
De la investiții în fonduri de capital de risc, la implicarea în crearea unor proiecte precum „Rumble”, platforma alternativă la YouTube, Vance a urmat pașii mentorului său.
Creația mogulului Peter Thiel
În ciuda unei cariere de succes în domeniul capitalului de risc, Vance dorea să intre în politică. În 2022, el a început să se pregătească pentru alegerile pentru Congres, unde urma să devină senator în statul său natal, Ohio.
Campania a fost sponsorizată de același Peter Thiel, care, de asemenea, l-a adus pe Vance să îl viziteze pe Donald Trump în 2021. Întâlnirea a avut un început tensionat, deoarece Vance fusese anterior extrem de negativ față de Trump. „Trump este o eroină culturală. El îi face pe unii oameni să se simtă mai bine pentru o vreme. Dar el nu poate rezolva ceea ce îi doare, iar într-o zi își vor da seama de asta”, a scris politicianul, printre altele.
Toate lucrurile rele pe care Vance le spusese despre Trump se aflau acum pe biroul său, într-un teanc ordonat de documente tipărite. Vance a trebuit să se justifice. Cu toate acestea, potrivit martorilor la întâlnire, Vance l-a asigurat pe Trump de loialitatea sa și a promis să îl protejeze pe fostul președinte de atacurile jurnaliștilor.
JD Vance a fost întotdeauna activ pe social media, ceea ce a contribuit la popularitatea sa. În plus, în mai 2021, fondul său de capital de risc Narya Capital a investit în Rumble, analogul de dreapta al YouTube. Rumble a câștigat popularitate în timpul cursei prezidențiale din 2020, când influencerii republicani care susțineau că YouTube le subestimează în mod deliberat reach-ul s-au mutat acolo.
După lui Trump pe Facebook și Twitter, acesta a început să posteze videoclipuri pe Rumble - astfel încât rețeaua socială a devenit un simbol și mai important al rezistenței conservatoare digitale. La sfârșitul anului 2021, Trump și-a lansat rețeaua socială Truth Social și s-a asociat cu Rumble.
În ciuda faptului că unii republicani din cercul restrâns al lui Trump nu l-au aprobat pe Vance, fostul președinte tot l-a susținut în alegeri. Lui Trump i-a plăcut cât de convingător a fost Vance în dezbaterile împotriva altor candidați republicani la funcția de senator și cum arăta la televizor cu „frumoșii săi ochi albaștri” atunci când a devenit un obișnuit al emisiunii lui Tucker Carlson pe Fox News.
În noiembrie 2022, Vance a câștigat alegerile pentru Senatul din Ohio. Aproape în același timp, Donald Trump a anunțat că lansează o candidatură prezidențială pentru alegerile din 2024. Prima acțiune politică majoră a noului senator a fost susținerea lui Trump, pe care a anunțat-o într-un editorial pentru The Wall Street Journal.
În articol, Vance l-a criticat și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, despre care a spus că încearcă să tragă Statele Unite într-un război împotriva Rusiei. El a considerat principalul merit al primului mandat al lui Trump că președintele nu a început noi războaie, așa cum au făcut predecesorii săi. Vance l-a lăudat pe Trump pentru că a făcut presiuni asupra Europei, despre care credea că trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare.
Cu acest articol, Vance nu numai că l-a susținut pe Trump, ci și-a exprimat și linia de politică externă a miliardariilor de dreapta din tehnologie care i-au finanțat cariera. Ulterior, Vance a devenit unul dintre oamenii cheie responsabili pentru implementarea acestor idei.
În cadrul campaniei pentru 2024, Vance a fost ales vicepreședinte al lui Trump, iar această alegere a fost susținută de magnatul tehnologic Elon Musk și de alți miliardari influenți din Silicon Valley. În ciuda unui început anevoios, cu un rating negativ și acuzații de mizerie politică, Vance a reușit să capteze atenția și să își construiască un profil favorabil, mai ales după dezbaterile cu contracandidatul său democrat Tim Walz.
După alegerea sa, Vance a jucat un rol important în politica externă, criticând deschis Uniunea Europeană și politica externă a SUA, în special în relațiile cu Ucraina. Aceste declarații i-au adus atât susținători, cât și critici acerbe, dar au consolidat imaginea sa de politician puternic, în linia gândirii „America înainte de toate” promovată de Trump.
După victoria electorală a lui Trump în noiembrie și până la inaugurarea sa, la 20 ianuarie 2025, Vance a dispărut din ochii publicului. Techno-oligarhul Elon Musk a ocupat tot spațiul alături de Trump: s-a instalat lângă președintele ales și a participat la selecția candidaților pentru posturile-cheie din noua administrație.
Au existat zvonuri că Vance era o figură pur decorativă care nu va juca un rol semnificativ în viitoarea administrație, iar adevăratul număr doi (poate chiar numărul unu) era Musk. Dar, în curând, miliardarul a ocupat un loc în cadrul Departamentului pentru eficiență guvernamentală, iar vicepreședintele Vance câștigă în fiecare săptămână tot mai multă greutate în noua administrație.
Vance este responsabil de legătura președintelui cu Senatul, unde republicanii dețin acum majoritatea. În special, el a jucat un rol important în procesul de confirmare de către Senat a persoanelor nominalizate de Trump pentru funcții de conducere în noua administrație: secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul sănătății Robert Kennedy Jr.
„Este întotdeauna disponibil”, spune senatorul Thom Tillis, pe care Vance l-a convins să voteze pentru ministrul apărării Hegseth. Dacă îi scriu, îmi răspunde rapid, dacă nu chiar imediat”. Un alt senator, Markwayne Mullin, spune că atunci când Vance vine în Senat, „nu se comportă ca un vicepreședinte. Se comportă ca și cum ar fi între prieteni - și asta ne place foarte mult”.
Rol-cheie în relația dintre guvern și sectorul tehnologic american
Vance joacă, de asemenea, un rol-cheie în relația dintre guvern și sectorul tehnologic american, fiind responsabil pentru vânzarea rețelei sociale chineze TikTok către proprietari americani. El este cel care trebuie să găsească cumpărători sau TikTok va fi interzisă în SUA.
Dar principalul lucru pentru care Vance este ținut minte într-o lună și jumătate sunt declarațiile sale privind politica externă a SUA. Primul discurs european al lui Vance a avut loc la summitul AI Action din Paris. Discursul vicepreședintelui american a început cu o critică a abordării europene a tehnologiei. Vance a declarat că europenii trebuie să urmeze America lui Trump și să privească tehnologiile avansate precum IA „cu optimism, nu cu alarmă”.
De asemenea, el a spus că Europa ar trebui să înceteze să „strângă șuruburile” asupra corporațiilor tehnologice americane și a avertizat europenii împotriva utilizării AI „pentru a cenzura și controla gândurile utilizatorilor”. Adresându-se unei săli în care se aflau președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, politicianul a cerut legislatorilor europeni să înceteze „să blocheze accesul bărbaților și femeilor adulți la opinii pe care guvernul le consideră dezinformare”.
Trei zile mai târziu, Vance a ținut un discurs și mai agresiv la Conferința de Securitate de la München. El a declarat că Europa este în pericol deoarece s-a îndepărtat prea mult de valorile comune cu America. El a acuzat autoritățile europene de suprimarea libertății de exprimare și a disidenței politice, de persecutarea credincioșilor și de impunerea forțată a valorilor cetățenilor.
Vestitorul noii ordini internaționale?
Oficialii europeni care l-au întâlnit pe Vance au declarat că, în persoană, acesta pare mai puțin politizat și mai profesionist. Însă, de pe scena conferinței de la München, acesta a exprimat critici dure pentru care europenii nu erau pregătiți. Vicepreședintele în vârstă de 40 de ani, care nu avea nici măcar o lună de mandat, a devenit, în decurs de o oră, un vestitor al schimbării ordinii internaționale de după cel de-al Doilea Război Mondial.
La două săptămâni după discursul de la München, Vance a revenit în epicentrul politicii internaționale, fiind implicat într-o dispută publică între președintele Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Depărtându-se de standardele de comportament neutru ale vicepreședinților, Vance l-a mustrat și criticat pe președintele unei alte țări în fața camerelor de luat vederi.
Ulterior, Vance a continuat să facă declarații zgomotoase, spunând că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu au nicio greutate dacă sunt oferite de „o țară oarecare care nu a fost în război timp de 30 sau 40 de ani”, adică Marea Britanie și Franța. Vance a negat ulterior că se referea la aceste țări, dar nimeni altcineva nu a oferit nimic de acest gen la momentul afirmațiilor sale.
În urma acestor atacuri, jurnaliștii au început să se refere la Vance ca la „câinele de război” al lui Trump. Vicepreședintele însuși pare să se bucure de valul de meme-uri despre aspectul său care a lovit rețeaua socială X după izbucnirile sale mediatice și chiar postează meme-uri cu el însuși.
Da, Vance nu are nicio influență directă asupra politicii, dar dispune de rețele sociale, pe care le folosește în mod activ. Și nu numai prin publicarea de declarații, așa cum face Trump, de exemplu, ci și prin implicarea activă în dezbateri și discuții. Alegând, desigur, în timp ce alege întrebările la care este profitabil pentru el să răspundă.
Elon Musk, și împreună cu el alți oligarhi, îl numesc deja pe Vance următorul președinte. Întrebat de un reporter dacă Trump îl vede pe J.D. Vance drept moștenitorul său și candidat republican la președinție în 2028, Trump a răspuns: „Nu, dar este foarte capabil. Avem o mulțime de oameni capabili aici. Se descurcă fantastic de bine până acum. Dar este prea devreme pentru a spune, suntem abia la început”.
Vance poate că nu va ajunge imediat la Casa Albă, dar ceea ce este clar este că a reconfigurat rolul vicepreședintelui în SUA, demonstrând că acest post poate avea o influență semnificativă asupra politicii interne și externe, iar J.D. Vance nu este un vicepreședinte oarecare. Într-o perioadă de schimbări rapide, Vance poate fi acel „ultim cui în sicriul ordinii vechi” despre care vorbea Trump, conchide Meduza.io.
Se încarcă comentariile...
