Trump primește un „palat zburător” de 400 de milioane de dolari din Qatar. Se poate accepta un asemenea cadou?
0Într-un gest care ar putea marca un precedent fără egal în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și un stat din Golf, administrația Trump este pe cale să accepte un avion Boeing 747-8 personalizat, evaluat la circa 400 de milioane de dolari, din partea familiei regale din Qatar. Aeronava, configurată la standarde de lux extrem, ar urma să fie pusă la dispoziția președintelui Donald Trump în calitate de nou Air Force One până aproape de finalul mandatului său, urmând apoi să fie transferată către fundația care va administra biblioteca prezidențială Trump.
Potrivit unor surse citate de ABC News, anunțul oficial este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare, în contextul vizitei lui Trump în Qatar – prima deplasare externă din al doilea său mandat. Președintele ar fi vizitat aeronava încă din luna februarie, când aceasta era parcată pe aeroportul internațional din West Palm Beach, Florida, fiind descrisă de consilierii săi drept „un palat zburător”.
Caracterul inedit – și, spun unii analiști, alarmant – al aranjamentului ridică semne de întrebare privind legalitatea acceptării unui astfel de cadou din partea unui guvern străin, în special în lumina clauzei prevăzute în Constituția SUA, care interzice oficialilor americani să primească daruri sau titluri din partea unor „regi, prinți sau state străine”.
Cum este eludată Constituția
Totuși, o analiză juridică redactată la solicitarea secretarului apărării Pete Hegseth de către consilieri juridici ai Casei Albe și Departamentului de Justiție ar concluziona că acceptarea aeronavei este legală. Condiția esențială: donația este făcută Departamentului Apărării și nu președintelui ca persoană privată, iar transferul ulterior către biblioteca prezidențială este considerat compatibil cu legislația americană.
În sprijinul acestor concluzii, procurorul general Pam Bondi a emis un memorandum adresat Casei Albe, la cererea consilierului juridic principal, David Warrington. Documentul detaliază argumentația legală în baza căreia avionul poate fi acceptat și ulterior transferat fără a încălca legislația privind mita sau prevederile constituționale privind cadourile externe.
Lipsa unui răspuns oficial din partea Casei Albe, Departamentului de Justiție sau Ambasadei Qatarului contribuie, însă, la alimentarea suspiciunilor privind opacitatea procedurii.
Air Force One va instala sistemele de comunicații și securitate
Avionul urmează să fie preluat inițial de Forțele Aeriene ale SUA, care îl vor adapta la specificațiile stricte necesare transportului prezidențial. Costurile acestor modificări – inclusiv instalarea de sisteme de comunicații și securitate – vor fi suportate din bugetul Pentagonului.
Noul avion, în forma sa actuală, este una dintre cele mai luxoase aeronave private din lume, dar nu este pregătit pentru funcțiile vitale ale unui președinte american în misiune. Transformarea lui într-un centru mobil de comandă presupune dotarea cu cele mai avansate sisteme de comunicații și apărare, capabile să funcționeze inclusiv în cazul unui atac nuclear sau cibernetic.
Totuși, oficiali militari avertizează că termenul cerut de Trump — până în toamnă — face imposibilă o modernizare completă. „Într-un interval atât de scurt, se pot face doar modificări minore: vopsirea exteriorului, îmbunătățiri de comunicare, dar nu mult mai mult”, a declarat Andrew Hunter, fost oficial al Forțelor Aeriene în administrația Biden.
În plus, există discuții despre schimbarea schemei de culori a aeronavei, care ar putea adopta o combinație patriotică: roșu, alb și albastru — o ruptură vizuală de la tradiționalul albastru deschis cu alb, impus de epoca Kennedy.
Transferul către Fundația Bibliotecii Prezidențiale Trump este planificat cel târziu pentru 1 ianuarie 2029, cu toate cheltuielile aferente asumate tot de statul american.
Actuala flotă prezidențială se bazează pe două aeronave Boeing 747-200, aflate în serviciu de peste trei decenii. Contractul semnat în 2018 pentru înlocuirea lor s-a confruntat cu întârzieri semnificative, iar livrarea noilor aparate este așteptată abia în 2027 – cu doi ani înainte de finalul celui de-al doilea mandat Trump. Surse apropiate președintelui susțin că acesta și-a exprimat în mod repetat frustrarea față de lentoarea procesului și a apelat inclusiv la Elon Musk pentru a impulsiona colaborarea dintre Boeing și Pentagon.
În ciuda clarificărilor juridice oferite de consilierii președintelui, nu este exclus ca inițiativa să genereze controverse publice și politice, mai ales în contextul în care, istoric, donațiile de asemenea anvergură din partea unor guverne străine către fundații prezidențiale sunt privite cu suspiciune. Rămâne de văzut dacă opinia publică și Congresul vor considera acceptarea unui „palat în nori” drept un gest de diplomație pragmatică sau un exemplu de influență mascată într-un ambalaj fastuos.
Se încarcă comentariile...
