Spionii americani află la mâna a doua ce au vorbit Trump şi Putin la Helsinki

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin, la Helsinki  Foto EPA
Întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin, la Helsinki  Foto EPA

Un serviciu special al spionajului SUA are capacitatea de a obţine informaţii din tabăra adversă, inclusiv prin interceptarea comunicaţiilor dintre oficialii şi consilierii din anturajul preşedintelui rus.

Insistenţa liderului Casei Albe, Donald Trump, de a avea la Helsinki o întâlnire tête-à-tête cu preşedintele rus, Vladimir Putin, desfăşurată doar în prezenţa translatorilor lor, a pus în dificultate serviciile americane de informaţii. Însă chiar şi aşa, spionii americani au capacităţile necesare de a obţine şi de a pune cap la cap informaţii referitoare la ceea ce s-a discutat. 

Iar acest lucru este posibil, scrie Politico.eu, datorită existenţei unui serviciu american strict secret, specializat în interceptarea „din mers“ a comunicaţiilor adversarilor, inclusiv a comunicaţiilor membrilor anturajului lui Vladimir Putin de la summit-ul din Helsinki.

Surse familiarizate cu capacităţile serviciilor americane s-au declarat încrezătoare că aşa-numitul Serviciu Special de Colectare a reuşit să obţină acces nu numai la informaţiile stocate de ruşi privind întâlnirea de două ore a celor doi lideri, ci şi la evaluări ale spionilor ruşi de top privind acest subiect. 

Acest Serviciu Special de Colectare, o echipă ultrasecretă a Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) şi a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), acţionează cu atât de mare discreţie, încât până şi existenţa sa şi numele său nu au fost cunoscute publicului vreme de decenii. 

Informaţii explozive despre operaţiunile sale au intrat în atenţia publicului când fostul angajat al NSA Edward Snowden a furnizat presei documente despre activitatea agenţiei pentru care a lucrat. 

Unitatea, numită uneori STATEROOM, a oferit adesea Washingtonului informaţii ce au reprezentat un avantaj decisiv în negocieri în domeniile politic şi comercial. În mod normal, agenţii acestei unităţi au posibilitatea de a urmări o transmisie video a întâlnirii, în cursul căreia caută tot felul de indicii, ca de pildă semne că preşedintele rus primeşte informaţii în timp real de la anturajul său.

Piesa-cheie, greu de obţinut

Totuşi, cel mai probabil, lor le lipseşte exact acea parte de care au nevoie cel mai mult - o relatare cuvânt cu cuvânt a ceea ce Donald Trump i-a spus lui Vladimir Putin în cadrul acestei întâlniri care a avut loc pe data de 16 iulie în capitala Finlandei.

„Majoritatea întrebărilor despre ce s-a întâmplat la Helsinki - şi despre riscurile create de preşedinte aici - trec peste o îngrijorare mai importantă: cum pot ofiţerii de informaţii să sprijine efectiv politicile,  la orice nivel, când numai preşedintele ştie care sunt politicile?“, a punctat David Priess, fost ofiţer CIA. 

„Dacă, singur cu Putin, preşedintele a făcut sau a schimbat politici şi refuză să spună ce s-a întâmplat exact, cum poate aparatul din securitatea naţională să pregătească informări şi puncte de vedere pentru viitoare întâlniri referitoare la respectivele politici?“, a adăugat el.

 „Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere al informaţiilor este ceea ce adunăm noi referitor la o întâlnire. Dar, pentru că nu există o versiune americană cu care să confruntăm (datele, n. red.), ruşii ar putea să mintă, iar noi habar să nu avem“, a explicat un fost analist NSA - John Schindler. „Am putea ajunge să avem toate versiunile posibile privind ceea ce s-a întâmplat, mai puţin cea a lui Trump“, a continuat el. 

Spionii, într-o situaţie dificilă

Ofiţerii americani de informaţii sunt constrânşi însă de un aspect peste care nu pot trece. Chiar dacă ar putea obţine toate informaţiile necesare legate de această întâlnire, în condiţiile în care Trump şi-a exprimat clar dorinţa ca discuţia de la Helsinki să rămână între el şi Putin, preşedintele SUA ar putea afirma că orice strângere de informaţii a fost făcută fără autorizaţia lui şi, ca urmare, este ilegală.

James Bamford, autor al mai multor cărţi despre modul în care operează NSA, atrage atenţia, la rândul său, că este ilegal ca NSA şi CIA să intercepteze comunicaţiile americanilor - în ţară sau în străinătate - în cazul în care nu au o aprobare clară în acest sens. „Nu există nicio şansă ca cineva să-l fi ascultat pe preşedintele Statelor Unite fără o autorizaţie specifică“, a adăugat el. 

De aceea, NSA ar fi evitat folosirea mijloacelor de interceptare asupra lui Trump, a consilierilor săi şi a translatoarei Melania Gross, care a fost, la un moment dat, singurul non-rus din încăpere, în afara lui Trump, mai scrie Politico.eu.

Însă, dacă Trump şi echipa sa ar fi dispus eliminarea unor echipamente de interceptare, informaţiile cu privire la o asemenea decizie sunt strict secrete, iar NSA, CIA şi directoratul comunităţii de informaţii au refuzat să facă orice comentariu pe această temă. 

O întâlnire cu urmări stranii

Trump nu este primul preşedinte care decide să elimine toate urechile indiscrete în cursul discuţiei cu un lider de la Kremlin. Şi Ronald Reagan a făcut la fel în 1987, la întâlnirea cu Mihail Gorbaciov, dar după aceea a prezentat public în detaliu ce s-a discutat.

În cazul lui Trump, nu s-a întâmplat aşa, cu toate că o explicaţie ar fi fost mai mult decât necesară, mai ales după ce, în conferinţa de presă care a urmat întâlnirii celor doi lideri, preşedintele SUA a avut o conduită surprinzătoare, refuzând să facă orice critică la adresa lui Putin, ba chiar lăudându-i „ofertele incredibile“. Doi foşti oficiali din spionajul SUA au afirmat că, pentru prima dată în istoria recentă, au fost mai preocupaţi de ceea ce spune propriul lor preşedinte şi nu de declaraţiile adversarului. 

După acest episod, democraţii au încercat s-o aducă pe translatoarea lui Trump, Melanie Gross, să depună mărturie în faţa Congresului în legătură cu cele discutate, însă demersul lor n-a avut succes. Iar Casa Albă a încercat să minimalizeze importanţa acestui moment, ba chiar a întregului summit, arătând că nu a fost încheiat niciun acord şi nu s-au luat niciun fel de angajamente.

Avantaj: Rusia

Care a fost însă efectul scoaterii din ecuaţie a agenţilor americani? Moscova a încins toate canalele media cu informaţii despre progresele Rusiei exact în domeniile în care Trump a acceptat o serie de concesii.

 Sau, cum rezumă situaţia Peter Harrell, fost oficial al Departamentului de Stat în administraţia Obama: „I-am lăsat pe ruşi să prezinte publicului în forma agreată de ei ceea ce se presupune că s-a convenit la întâlnirea celor doi lideri, fără vreo posibilitate coerentă pentru SUA de a contracara această acţiune“.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite