Politica tarifară globală a lui Trump. Reacții țară cu țară
0Anunțul făcut de președintele american Donald Trump, privind impunerea unor tarife extinse asupra importurilor din diverse țări, a avut un impact puternic asupra piețelor internaționale. Acest nou regim tarifar amenință să declanșeze un război comercial global, iar țările din întreaga lume reacționează rapid.
Politica lui Trump introduce o taxă de bază de 10% asupra tuturor bunurilor care ajung în Statele Unite, iar pentru anumite țări, tarifele ajung până la 50%. Această măsură marchează cea mai semnificativă schimbare în dinamica comerțului internațional de la al Doilea Război Mondial încoace. Președintele american justifică aceste tarife prin necesitatea combaterii unor practici comerciale neloiale, care, conform spuselor sale, au afectat interesele economice ale Statelor Unite.
Tariful universal de 10% va intra în vigoare pe 5 aprilie, în timp ce „tarifele reciproce” destinate unor anumite țări vor începe pe 9 aprilie.
Într-o declarație publicat pentru a explica metodologia sa pentru tarifele care au zguduit lumea, Reprezentantul Statelor Unite pentru comerț a detaliat o formulă care împarte excedentul comercial al unei țări cu SUA la exporturile sale totale, pe baza datelor de la Biroul de recensământ al SUA pentru 2024. Apoi, acest număr a fost împărțit la doi, obținându-se rata „actualizată”.
China, de exemplu, a avut anul trecut un excedent comercial de 295 de miliarde de dolari cu SUA la exporturi totale de 438 de miliarde de dolari – o rată de 68%. Împărțit la doi conform formulei lui Trump, acesta a dus la o rată tarifară de 34%. Aceleași calcule au produs ratele de tarif pentru alte economii precum Japonia, Coreea de Sud dar și Uniunea Europeană, ce reprezintă și România în acest domeniu.
Țările în care SUA înregistrează un excedent comercial au fost, de asemenea, afectate, confruntându-se cu o rată fixă de 10 %, indiferent de situație, la fel ca națiunile în care schimburile comerciale au fost aproximativ egale.
Comunicatul USTR precizează că, deși este posibil din punct de vedere tehnic să se calculeze ratele pentru barierele reale, această metodologie ar atinge obiectivul lui Trump de a reduce deficitele comerciale.
„În timp ce calcularea individuală a efectelor asupra deficitului comercial a zeci de mii de politici tarifare, de reglementare, fiscale și de altă natură în fiecare țară este complexă, dacă nu imposibilă, efectele lor combinate pot fi aproximate prin calcularea nivelului tarifar compatibil cu reducerea deficitelor comerciale bilaterale.
Impactul asupra țărilor-cheie
Uniunea Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile tarife vamale anunţate de preşedintele american Donald Trump reprezintă "o lovitură majoră" pentru economia mondială.
Regretând „profund” această decizie, ea a declarat că europenii sunt "pregătiţi să reacţioneze" şi lucrează deja la "un nou pachet de contramăsuri" în cazul în care negocierile cu administraţia americană, pe care UE le-a dorit foarte mult, ar eşua.
"Nu este prea târziu pentru a răspunde preocupărilor prin negocieri", a declarat Von der Leyen, subliniind că Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerţ, este "în contact permanent" cu omologii săi americani.
"Ne vom strădui să reducem obstacolele, nu să le ridicăm”, a subliniat ea din Samarkand, Uzbekistan, unde participă la un summit Uniunea Europeană-Asia Centrală.
"Încă de la început, am fost întotdeauna hotărâţi să negociem cu Statele Unite pentru a elimina ultimele obstacole rămase în calea comerţului transatlantic. În acelaşi timp, suntem pregătiţi să reacţionăm", a avertizat ea.
"Suntem deja în curs de finalizare a unui prim pachet de contramăsuri ca răspuns la tarifele la oţel. Şi pregătim acum şi alte contramăsuri pentru a ne proteja interesele şi afacerile dacă negocierile eşuează", a adăugat ea.
În mod neobişnuit, preşedinta Comisiei şi-a rostit discursul de trei ori la rând, în trei limbi: engleză, franceză şi germană.
China
China a fost lovită în mod deosebit de aceste noi tarife, care aduc taxa totală pe importurile chinezești la peste 50%. Guvernul chinez a cerut ridicarea imediată a tarifelor, avertizând că acestea pun în pericol stabilitatea economică globală. Beijingul se pregătește să riposteze cu propriile măsuri, care ar putea include majorarea tarifelor, devalorizarea monedei sau restricționarea exportului unor materiale esențiale, cum ar fi metalele rare. Măsura vizează și închiderea așa-numitului „loophole de minimis”, care permitea importurile de bunuri sub 800 de dolari să fie scutite de taxe. Această schimbare va afecta jucători mari din comerțul online, cum ar fi Shein, al cărui model de afaceri riscă să fie grav afectat.
Marea Britanie
Regatul Unit a fost supus unui tarif de 10%, o măsură mai puțin severă decât cele 20% de care se temuse inițial. Cu toate acestea, economiștii avertizează că acest tarif ar putea tempera creșterea economică a țării și ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, forțând guvernul să ia măsuri de austeritate. În ciuda acestui fapt, guvernul britanic a respirat ușurat că a evitat tarifele mai mari impuse altor țări.
Coreea de Sud
Guvernul Coreei de Sud a promis un răspuns rapid în fața unui tarif de 25% aplicat exporturilor către Statele Unite. Sectorul auto, o componentă esențială a economiei sud-coreene, va fi puternic afectat, în special producătorii de automobile precum Hyundai și GM Korea, care au exporturi semnificative către SUA. Guvernul sud-coreean a transmis că va face tot ce îi stă în putință pentru a face față acestei crize economice.
Japonia
Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a criticat noile tarife, subliniind rolul Japoniei ca unul dintre cei mai mari investitori străini în Statele Unite. Tokyo încearcă să convingă administrația americană să reconsidere măsurile, în timp ce indicele Nikkei a reacționat negativ, scăzând cu 4% la un moment dat. Producătorii auto japonezi se pregătesc pentru o scădere semnificativă a exporturilor către Statele Unite. Guvernul japonez a numit aceste tarife „extrem de regretabile” și a subliniat că va continua să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a le revizui.
India
India se confruntă cu un tarif de 26% asupra bunurilor sale exportate în Statele Unite, o măsură pe care președintele Trump o justifică prin faptul că India impune tarife „foarte, foarte mari”. Guvernul indian a exprimat îngrijorare cu privire la impactul asupra unor sectoare precum electronicele, pietrele prețioase, textilele și IT-ul. Cu toate acestea, sectorul farmaceutic—una dintre cele mai mari industrii de export ale Indiei—este scutit de această taxă. India explorează posibilitatea reducerii tarifelor pentru importurile din Statele Unite, dar nu s-a încheiat încă niciun acord comercial.
Australia
Deși Australia a fost lovită de tariful standard de 10%, prim-ministrul Anthony Albanese și-a exprimat nemulțumirea, numind măsurile „ostile” și „ilogice”. Relația Australia-SUA a fost tensionată de noile politici comerciale, deși țara nu a aplicat propriile tarife de represalii. Albanese a subliniat că, în cele din urmă, poporul american va suporta povara acestor tarife, nu exportatorii australieni.
Noua Zeelandă
Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a menționat că țara sa a avut parte de un impact relativ mai mic, fiind supusă unui tarif de 10%, dar a adăugat că tarifele și războaiele comerciale nu sunt o soluție. Luxon a avertizat că noile taxe vor pune presiune asupra consumatorilor americani, crescând prețurile și inflația și încetinind creșterea economică. Guvernul neozeelandez va solicita clarificări cu privire la afirmațiile conform cărora Noua Zeelandă ar impune un tarif de 20% asupra importurilor din SUA.
Canada
Canada a fost exceptată de la noile tarife, dar continuă să fie supusă unor taxe de 25% pe oțel, aluminiu și automobile. Prim-ministrul Mark Carney a promis să lupte împotriva acestora cu măsuri de contracarare, deși a recunoscut că unele aspecte ale relației dintre SUA și Canada au rămas intacte. Sectorul auto din Canada a fost deosebit de vocal cu privire la impactul continuu al tarifelor anterioare.
Mexic
La fel ca și Canada, Mexicul a fost exceptat de la noile tarife, dar încă se confruntă cu taxe impuse anterior pe oțel, aluminiu și automobile. Președinta Claudia Sheinbaum a promis că nu va răspunde „tit-for-tat” (ochi pentru ochi) cu tarife, ci va anunța un „program cuprinzător” pentru a face față situației.
Taiwan
Taiwan a condamnat noile tarife, în special taxa de 32% impusă exporturilor sale către Statele Unite. Având în vedere că economia taiwaneză depinde într-o mare măsură de exporturi, acest tarif ar putea avea un impact semnificativ. Guvernul taiwanez examinează unele răspunsuri, inclusiv măsuri de reducere a propriilor tarife și ajustarea strategiei de importuri de energie.
Thailanda
Guvernul thailandez a declarat că noile tarife vor afecta toate statele , având un impact deosebit asupra puterii de cumpărare a consumatorilor americani, care vor fi nevoiți să facă față creșterii rapide a prețurilor. Autoritățile thailandeze au încurajat exportatorii să caute noi piețe și au pregătit „măsuri de atenuare” pentru a-i sprijini pe cei mai afectați.
Implicarea globală
Pe măsură ce aceste țări încep să facă față noilor tarife impuse de Trump, peisajul economic global este pe cale de a se schimba dramatic. Piețele au fost deja zguduite, iar efectele asupra comerțului, locurilor de muncă și relațiilor internaționale ar putea fi de amploare. Țările sunt nevoite să își recalibreze strategiile pentru a-și proteja interesele, navigând în același timp incertitudinea unei ordini comerciale din ce în ce mai protecționiste. Săptămânile care urmează vor arăta cât de profund vor remodela aceste politici comerțul global.
Se încarcă comentariile...
