Pariul şi restabilirea normalităţii la Casa Albă, o strategie funcţională? Primul moment controversat al secretarei de presă a lui Biden
0
Primele săptămâni ale administraţiei Joe Biden au arătat un contrast puternic faţă de precedenta administraţie marcând o revenire la normalitate şi la rutina oficială a Casei Albe cu informările zilnice prezidenţiale, comunicate tradiţionale de presă şi publicarea registrului de vizitatori, relatează The Hill.
Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris primesc în fiecare dimineaţă înainte de ora 10:00 informarea zilnică prezidenţială (în timpul săptămânii) - o practică reluată de noua administraţie. Noul preşedinte şi-a însoţit majoritatea ordinelor executive de comentarii privind politicile şi rareori a dat curs unor întrebări provocatoare ale jurnaliştilor. Casa Albă a reluat comunicatele de presă obişnuite de marcare a unor zile precum Luna de Conştientizare a Violenţei Datingului la Adolescenţi. O şedinţă cu senatorii republicanii nu s-a încheiat cu insulte, chiar dacă nu a existat consens şi un acord la final. O senatoare republicană care a participat la discuţii de două ore (despre planul economic pentru pandemie) le-a descris drept „cordiale”.
Postările de Twitter ale lui POTUS sunt comunicări scurte şi privesc de regulă politicile administraţiei - un contrast puternic faţă de postările-megafon ale lui Donald Trump în care critica, batjocorea sau se răfuia cu adversari politici.
„E chiar ciudat -prieteni din ambele tabere îmi spun că e o adevărată purificare să se trezească dimineaţa fără teama unui tweet care să pună pe jar întreaga zi”, spune Steve Israel, fost preşedinte al Comitetului de campanie pentru Congresul Democratic în timpul preşedinţiei Obama.
„Până şi cei care nu sunt de acord cu politicile preşedintelui Biden spun că cel puţin este o întoarcere la normalitate”.
Viaţa din afara bulei de îndatoriri oficiale reflectă alte aspecte ale rutinei de la Casa Alba - Joe Biden a mers la biserică în prima duminică de la învestire, iar apoi s-a dus să cumpere covrigi - agenţii Secret Service au plasat la o patiserie populară. Apoi la Casa Albă au fost aduşi cei doi ciobăneşti germani ai cuplului prezidenţial, Champ şi Major - o altă tradiţie a foştilor locatari.
Fostul director de comunicare al Casei Albe (pentru doar 11 zile), Anthony Scaramucci, recunoaşte la rândul său contrastul dintre cele două administraţii.
„Dacă ne gândim la primele săptămâni ale preşedinţiei lui Trump, şi chiar la perioada de tranziţie, vedem că s-au derulat sub semnul dezordinii şi al cursei pentru putere”, a spus acesta.
De la bun început, Casa Albă a lui Trump a răsunat de concedieri vocale, tweet-uri şi conflicte care au generat şuvoaie de articole pe prima pagină. Deciziile şi acţiunile sale erau imprevizibile chiar şi pentru personalul său - care a abundat în persoane aduse din afara structurii administrative.
Barbara Perry, director de studii prezidenţiale la centrul de cercetare al Universităţii din Virginia, a explicat: „Trump a fost ales deoarece nu avea niciun fel de experienţă politică de guvernare sau militară. De fapt, a fost punctul lui forte”, întrucât „în mintea celor care l-au votat nu era o slăbiciune, ci un plus”.
Chris Lu, secretar al cabinetului lui Obama, a comparat noua administraţie cu cea a predecesorilor său democraţi, dar şi a lui Bush.
„Este revigorant de multă normalitate. Aşa merg lucrurile la Casa Albă. Există un proces de luare a deciziilor, avem mesajul zilei şi un preşedinte care nu se abate de la el. Ai impresia de ordine”, spune Lu.
În calitate de democrat moderat însă, Biden va fi presat din dreapta şi din stânga în timp ce va încerca să-şi implementeze agenda - aşa că nu e chiar totul bine şi frumos.
De la reluarea mandatului şi anterior, Joe Biden a avut de înfruntat obişnuitele dispute cu republicanii în privinţa politicilor -care au mers de la planul de economic de redresare pentru pandemie la planurile sale de combatere a schimbărilor climatice prin restricţionarea forajelor.
O întoarcere la normalitate este vizibilă şi la primele conferinţe cu jurnaliştii ale secretarei de presă, Jen Psaki, care a cunoscut primele momente controversate, notează The Hill. Conservatorii au reacţionat după ce aceasta a păruit să nu ia în serios oîntrebare despre Forţa Spaţială, pe care administraţia Trump a integrat-o forţelor armate. Ulterior, aceasta a revenit cu o clarificare pe Twitter pentru a asigura că noua administraţie nu îi diminuează în niciun fel însemnătatea.
Casa Albă furnizează un contrast şi cu Capitoliul, unde atmosfera rămâne încordată după ce o mulţime furioasă pro-Trump a asaltat clădirea Congresului, pe 6 ianuarie. Casa Reprezentanţilor a votat joia trecută pentru retragerea republicanei Marjorie Taylor Greene (aleasă pentru prima dată în Georgia) din comitetele pentru muncă şi educaţie - aceasta s-a dovedit nu doar o simpatizantă a mişcării conspiraţioniste QAnon, cel puţin înainte de candidatură, aşa cum susţine aceasta, ci a făcut şi alte comentarii controversate cu iz conspiraţionist - şi anume că atacurile armate asupra unui liceu ar fi fost înscenate.
Casa Albă şi Capitoliul sunt încă fortificate cu garduri înalte - după violenţele de luna trecută. Psaki a lămurit că perimetrul de securitate va fi ridicat sau redus în măsura în care „va avea logică din punctul de vedere al securităţii”.
Casa Alba a lui Biden a căutat să instaureze un sentiment al ordinii şi controlului în mijlocul unei pandemii cu rate mari de mortalitate şi o cădere economică severă. În acelaşi timp, Biden a avertizat asupra faptului că va dura luni de zile până când va fi schimbat cursul pandemiei - încercând să echilibreze aşteptări nerealiste.
Cel puţin parţial alegerea lui Trump a fost expresia unor nemulţumiri apărute pe parcursul mandatelor lui Obama - un semnal că Biden ar trebui să facă unele lucruri diferit. Strategul democrat Eddie Vale este însă de părere că votanţii vor saluta semnalele trimise până acum de Biden ca o pauză reconfortantă.
„Simplul fapt că pot avea sentimentul rutinei şi normalităţii le schimbă oamenilor în bine starea de spirit, însă acestea sunt eficiente pentru că sunt infuzate cu competenţă - iar oamenii pot să înţeleagă deja din acţiunile în curs că urmează să ne revenim - sau să spun, să ne reconstruim mai bine - din această recesiune şi pandemie”.
Strategia normalităţii este funcţională?
David Smith, corespondentul la Washington, a relatat despre aceeaşi revenire la normalitate în conferinţele de presă şi a făcut o analiză a funcţionării acestei strategii.
Printre expresiile favorite ale noii secretare de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, se află „poliţistul rău” şi „nu mai nimic pentru voi”.
Oamenii încep să se obişnuiască din nou cu conferinţele zilnice de presă - dar şi cu atmosfera lor civilizată, în care sunt prezentate fapte şi mai puţin subiecte incendiare de ştiri. Adică ceea ce se poate rezuma simplu drept „normal”.
Charlie Sykes, un realizator conservator, remarcă că e „revigorant” să audă din nou întrebări şi răspunsuri cu substanţă şi că impresia este de lucruri „din altă eră”.
Administraţia Biden a promis şi refacerea relaţiei cu presa catalogată de Trump „inamicul oamenilor”. În timp ce Casa Albă a lui Trump era o scenă a improvizaţiei haotice, a lui Trump este o echipă în care nimeni nu se abate de la scenariu.
După ce a prezentat anunţul lui Biden despre retragerea sprijinului financiar pentru operaţiunile militare saudite în Yemen, Psaki a prezentat cifre şi grafice despre planul de redresare economică. Apoi a răspuns jurnaliştilor - şi a început cu agenţia Associated Press - o altă tradiţie resuscitată.
Energia e diferită - dialogul e mai animat. Dar este şi un joc de şah în ritm rapid în care reporterii mişcă piesele în căutarea unei breşe şi Psaki mobilizează apărări pentru a evita provocările sau gafele care să devină subiecte de prima pagină.
Acesta a mărturisit pentru un post de radio la o emisiune de umor cum face faţă când temperatura creşte în mica sală de conferinţe.
„Am un mic truc secret la care apelez - nu mai e acum un secret de vreme ce îl spun acum. Atunci când reporterii se încing, devin presanţi sau încep cu întrebările nebuneşti, încetinesc ritmul, vorbesc mai rar şi mai încet, şi mă port de parcă ar trebui să fiu o voce a ordinii uneori într-un spital de nebuni”.
Psaki a trebuit să calmeze apele după ce a fost criticată săptămâna trecută, când a răspuns la o întrebare despre Forţa Spaţială creată de Trump. Răspunsul ei a fost: „Wow. Forţa Spaţială. Este avionul epocii noastre” (o referinţă la o întrebare despre culorile aeronavei prezidenţiale Air Force One).
„Este o întrebare interesantă. Voi fi bucuroasă să întreb legătura noastră la Forţa Spaţială. Nu sunt sigură cine este., Voi afla şi mă voi interesa dacă sunt noutăţi”, a continuat ea.
Un ales republican a criticat această glumă prin care secretara de presă a reuşit din punctul acestuia de vedere să diminueze valoarea unei întregi ramuri a armatei americane. Fără a se scuza, aceasta a normalizat lucrurile scriind pe Twitter că Forţa Spaţială este importantă şi a promis că va răspunde la întrebare.
Psaki, 42 de ani, a fost secretara de presă care l-a însoţit pe Obama în prima campanie prezidenţială, a fost purtătoare de cuvânt a departamentului de stat şi director de comunicare al Casei Albe, între 2015 şi 2017.
Wendy Schiller, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Brown din Rhode Island e de părere că ruptura faţă de fosta administraţie se va vedea prin faptul că Biden le va oferi un prim-plan membrilor administraţiei şi altor oficiali.
„Biden a ales special politicieni foarte experimentaţi pentru majoritatea poziţiilor-cheie, oameni care s-au mai aflat în faţa camerelor, care ştiu să comunice. Se va baza puternic pe aceşti secretari de cabinet să-i transmită mesajele cu privire la politici şi le va acorda o anumită libertate şi autonomie în această sarcină”.