Istoricul care a prezis o criză politică în SUA, despre protestele din Los Angeles: „Istoria s-a accelerat”

În urmă cu 15 ani, în mijlocul primului mandat al lui Barack Obama, pe fondul ascensiunii rapide a rețelelor de socializare și al unei redresări lente după criza financiară, un profesor de la Universitatea din Connecticut lansa un avertisment: Statele Unite se îndreaptă spre un deceniu de instabilitate politică, relatează Newsweek.

FOTO SHUTTERSTOCK

În contextul protestelor de la Los Angeles și a trimiterii soldaților din  Garda Națională, pe fondul represiunii administrației Trump împotriva imigrației, Peter Turchin, un ecologist devenit istoric, a comentat turbulențele politice actuale din SUA.

„Analiza istorică cantitativă relevă faptul că societățile umane complexe sunt afectate de valuri recurente - și previzibile - de instabilitate politică”, scria el în revista Nature, anticipând o creștere a tulburărilor în jurul anului 2020, determinată de inegalitatea economică, „supraproducția de elite” și mărirea datoriei publice.

În prezent, când au trecut câteva luni de la învestirea lui Donald Trump, SUA cunoaște polarizare, neîncrederea instituțională este la cote maxime și conflictul politic se adâncește, predicția lui Turchin pare să se fi adeverit cu o acuratețe surprinzătoare, notează Newsweek.

În analiza sa din 2010, Turchin a identificat mai multe semne de avertizare în rândul electoratului: stagnarea salariilor, decalajul veniturilor, surplusul de tineri supracalificați fără perspective profesionale corespunzătoare, precum și un deficit fiscal accelerat.

„Acești indicatori sociali aparent disparați sunt de fapt legați unul de celălalt în mod dinamic”, a scris el la acea vreme.

„Aproape toți acești indicatori sunt în creștere”, a declarat Turchin într-un interviu acordat Newsweek, invocând fenomene precum stagnarea salariilor, efectele inteligenței artificiale asupra clasei profesionale și problema finanțelor publice, care sunt din ce în ce mai greu de gestionat.

Predicția lui Turchin s-a bazat pe așa-numita Teoria Structural-Demografică (TSD), care modelează modul în care forțele istorice - inegalitatea economică, competiția elitelor și capacitatea statului - interacționează pentru a genera cicluri de instabilitate politică. Aceste tipare s-au repetat în decursul istoriei.

„Teoria structural-demografică ne permite să analizăm dinamica istorică și să aplicăm concluziile traiectoriilor actuale”, a spus Turchin. „Nu este o profeție. Este modelarea buclelor de feedback care apar cu o regularitate alarmantă.”

Aceste date arată că violența din SUA tinde să se repete cam la 50 de ani – de pildă, tulburări au erupt în jurul anilor 1870, 1920, 1970 și 2020.

Paralele istorice cu evenimentele din prezent

Anii 1970 pot fi considerați cea mai clară paralelă cu prezentul, spune profesorul american.

În acel deceniu au apărut mișcările radicale din campusurile universitare și din enclavele clasei de mijloc nu doar din SUA, ci în tot Occidentul. Mișcarea de extremă stânga Weather Underground, care a început în campus la Universitatea din Michigan, a bombardat clădiri guvernamentale și bănci; Fracțiunea Armatei Roșii din Germania de Vest și Brigăzile Roșii din Italia au comis răpiri și asasinate. Acestea nu erau mișcări ale celor defavorizați, ci ale celor în declin social - supraeducați și alienați politic.

„Există un risc real al acelei reapariții dinamice”, a spus Turchin.

Puncte de inflexiune

Criticii au contestat nota deterministă a modelelor lui Turchin. Însă el subliniază că nu prezice evenimente, ci doar factorii de risc și fazele stresului sistemic.

În timp ce mulți analiști politici și istorici socotesc alegerea lui Donald Trump în 2016 un punct de inflexiune pentru era modernă a tulburărilor politice americane, Turchin lansase semnalele de avertizare cu ani mai devreme - când Trump era cunoscut în special în calitate de gazdă a unui reality show popular de la NBC.

„În 2010, pe baza unor modele istorice și a unor indicatori cantitativi, am prezis o perioadă de instabilitate politică în Statele Unite care va începe în anii 2020”, a declarat Turchin pentru Newsweek. „Factorii structurali din spatele acestei predicții au fost tripli: sărăcirea populară, supraproducția de elite și slăbirea capacității statului.”

Conform acestui model, nu ascensiunea lui Trump a fost cauza crizei politice din America, ci simptomul – într-o societate deja tensionată. În opinia lui Turchin, astfel de cifre apar atunci când o clasă tot mai mare de contra-elite – indivizi ambițioși și excluși de la putere – încep să conteste status quo-ul.

„Concurența intra-elite a sporit și mai mult, determinată acum în principal de reducerea ofertei de posturi pentru aceștia”, a spus el. În 2025, el a subliniat impactul inteligenței artificiale asupra profesiei juridice și reducerile recente de personal guvernamental, între care eliminarea a mii de posturi la USAID de către noul departament DOGE. 

O teorie similară este susținută de sociologul Jukka Savolainen de la Universitatea de Stat Wayne, care a argumentat într-un editorial recent, publicat de The Wall Street Journal, că SUA riscă crearea unei „knowledge class” radicalizate – supraeducată, subangajată și exclusă instituțional.

„Atunci când societățile generează mai mulți aspiranți la elită decât posturi, competiția pentru statut se intensifică”, a scris Savolainen. „Oamenii ambițioși, dar frustrați, devin deziluzionați și radicalizați. În loc să se integreze în instituții, ei caută să le submineze.”

Savolainen a avertizat că politicile din epoca Trump — precum desființarea programelor DEI și de cercetare academică, alături de reducerile bugetelor instituțiilor publice — au potențialul de a amplifica acest tipar, amintind de tulburările din anii 1970. „Politicile președintelui Trump ar putea intensifica această dinamică”, a remarcat el.

„Mulți sunt instruiți în critică, raționament moral și gândire sistemică — exact profilul generațiilor anterioare de radicali.”

Factori structurali

Turchin, în prezent profesor emerit la UConn, apreciază că sistemul american a intrat în ceea ce el numește o „situație revoluționară” - o fază istorică în care condițiile destabilizatoare nu mai pot fi absorbite de barierele instituționale.

Într-o postare recentă a newsletter-ul său Cliodynamica, el a scris că „istoria s-a accelerat” după 2020. El și colegul său Andrei Korotaiev au monitorizat numărul cazurilor de demonstrații antiguvernamentale și revolte violente în democrațiile occidentale în perioada premergătoare acelui an. 

„Și apoi istoria s-a accelerat”, a scris el. „America a fost lovită puternic de pandemie, de uciderea lui George Floyd și de o lungă vară de nemulțumiri.”

Deși mulți au considerat înfrângerea lui Trump în alegerile din 2020 și revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie ca fiind punctul de cotitură al acelei perioade agitate, Turchin a avertizat că aceste evenimente nu au marcat sfârșitul turbulențelor.

„Mulți comentatori au tras concluzia pripită că lucrurile vor reveni acum la normal. Nu am fost de acord”, a scris el.

„Motivele structurale ale instabilității – concentrarea averii, sărăcirea populară și supraproducția/conflictul elitelor – erau încă fierbinți”, a continuat Turchin. „America se afla într-o «situație revoluționară», care putea fi soluționată fie prin evoluția către o revoluție în toată regula, fie prin dezamorsarea prin acțiuni iscusite ale elitelor aflate la putere. Ei bine, acum știm în ce direcție a luat-o”.

Acești factori de stres, susține el, nu acționează în izolare. Reprezintă puncte de presiune la nivelul întregului sistem care se acumulează de-a lungul anilor, generând bucle de feedback. „Din păcate, toate aceste tendințe câștigă amploare”, a conchis el pentru Newsweek,