Cine sunt cei care se pregătesc de un al doilea război civil în SUA: de la libertate la prăbuşirea ordinii sociale
0
Mişcările de protest faţă de moartea afro-americanului George Floyd s-au extins de la Minneapolis la Casa Albă şi au ajuns şi peste graniţe, stârnind îngrijorări că în spatele violenţelor se află grupări extremiste. Experţii care monitorizează activitatea acestor grupări au spus că acestea au fost într-adevăr prezente la proteste, dar nu într-o măsură semnificativă. În plus, există diferenţe ideologice între ele.
Trei militanţi de extremă dreapta au fost inculpaţi miercuri la Las Vegas, statul american Nevada, pentru incitare la violenţă în timpul unor manifestaţii paşnice declanşate de moartea lui George Floyd, de care doreau să se folosească pentru a semăna dezordine, au anunţat autorităţile locale, transmite AFP.
Conform biroului procurorului federal din Nevada, Nicholas Trutanich, cei trei bărbaţi, care se aflau în posesia unui cocktail Molotov, fac parte din mişcarea„Boogaloo“, „un termen folosit de extremiştii care promovează războiul civil şi prăbuşirea societăţii.
„Actori violenţi au deturnat manifestaţii paşnice în toată ţara, inclusiv în Nevada, exploatând în slujba scopurilor lor extremiste furia reală şi legitimă provocată de moartea lui Floyd“, a indicat procurorul Trutanich într-un comunicat.
Cei trei inculpaţi - Stephen T. Parshall, 35 de ani, Andrew Lynam, 23 de ani, şi William L. Loomis, 40 de ani, toţi rezidenţi la Las Vegas - au fost reţinuţi la 30 mai de o unitate antiteroristă a FBI.
Conform presei americane, militanţi de extremă dreapta, unii puternic înarmaţi, s-au infiltrat în numeroase manifestaţii organizate de mai bine de o săptămână ca protest faţă de decesul lui George Floyd şi, în general, faţă de violenţele poliţiei şi discriminările rasiale.
Experţi în aceste grupări, citaţi mai ales de Washington Post, se întreabă cu privire la rolul pe care l-au putut juca unii militanţi în declanşarea violenţelor care au cuprins zeci de oraşe americane în ultimele zile.
Dacă oficialii americani au indicat Antifa, o organizaţie radicală de stânga, experţii care monitorizeaza grupările extremiste au văzut semne ale acţiunilor unor grupări radicale de dreapta.
O analiză Bellingcat arată că între acestea din urmă sunt diferenţe de ideologie care pot fi importante.
Despre una din ele, Mişcarea Boogaloo, un cercetător de la Universitatea George Washington crede că membrii ei se văd de partea protestatarilor şi vor să-i coopteze pentru „propriul război”.
La proteste au mai fost prezente şi aşa-numite miliţii, grupări care se înarmează, precum Three Percenters. Acestea nu se descriu astfel, ci ca o grupare de cetăţeni patrioţi care îşi apără libertatea şi drepturile civile. De asemenea, spun că nu sunt anti-sistem, ci pro-Constituţie şi anti-tiranie.
Protestele care au început paşnic în Minneapolis au escaladat în violenţe în care sedii ale poliţiei au fost incendiate şi vehicule ale forţelor de ordine au intrat în protestatari. Au avut loc jafuri, vandalizări în zeci de oraşe americane şi sute de oameni au fost arestaţi. În unele state a fost moblizată Garda Naţională. Autorităţile locale au crezut la început că sunt agitatori din afară, dar s-a dovedit că sunt localnici în mare parte.
Membri ai mişcării Boogaloo, militanţi pro-arme, au apărut la proteste din Minnesota,Texas şi Philadelphia. În grupuri închise de Facebook unii dintre ei au chemat la vandalizarea sediilor poliţiei şi incendierea clădirilor guvernamentale. Dar nu sunt indicii că au trecut la fapte. Cei prezenţi marşuri au spus că sunt acolo pentru a „proteja” manifestanţii şi magazinele. În online au îndemnat la acţiuni de tipul „koreeni pe acoperiş”, referinţă la cei care şi-au apărat magazinele cu armele în timpul unor revolte similare, din 1992.
Pe pagina lor de Facebook, Big Igloo Bois, unul din administratori a scris despre proteste că a venit momentul solidarităţii cu „toţi oamenii liberi din ţară, bărbaţi şi femei. „Nu este o chestiune de rasă. De prea multă vreme le-am permis să ne omoare în propriile case şi pe străzi. Trebuie să fim alături de oamenii din Minneapolis, să-i sprijinim în protestul lor faţă de un sistem care permite brutalitatea poliţiei”.
Site-ul de investigaţii Belling Cat a analizat diferenţele dintre mişcarea Bungaloo şi alte grupări radicale de dreapta.
Ce este mişcarea Boogaloo
Este una din mişcările extremiste de dată recentă care în ultimii doi ani şi-a organizat acţiunile pe Facebook. Este o mişcare a albilor, anti-sistem, pro-arme, cu vederi apocaliptice, are şi înclinaţii extremiste de dreapta, unele accente rasiste, dar este diferită şi pune alte accente decât neofasciştii, adepţii supremaţiei albilor sau extremiştii de dreapta politici.
Mişcarea are în centru mai puţin un război rasial, cât un război civil în SUA şi o apetenţă, ca şi o presimţire sumbră pentru violenţe sociale majore, care să arunce civilii într-o încleştare apocaliptică cu forţele de ordine.
Gruparea Bungaloo Bois a organizat pe Facebook proteste faţă de restricţiile sociale impuse pe fondul pandemiei, care au avut loc la mijlocul lunii aprilie.
Termenul „Boogaloo” a ajuns în mainstream în ultimele săptămâni după ce iniţial a circulat online în comunităţile de dreapta. Membrii mişcării au apărut înarmaţi în public la marşurile anticarantină din Lansing, Michigan, cele care au dat startul şi altora.
Mişcarea a fost propulsată de personalităţi şi organizaţii conservatoare americane în contextul revoltelor provocate de pandemie, dar aceasta a venit dintr-o altă direcţie.
Subcultura Boogaloo îşi are originile într-un forum de pe 4chan dedicat armelor, în special arme de foc. Prin contrast, mişcările supremaţiei albilor provin din secţiunea politică a platformei unde accentele de ură rasială şi a minorităţilor sexuale sunt mai puternice.
Termenul „Boogaloo” apare pe platforme tolerante faţă de neofascişti şi mişcări extremiste de dreapta precum Telegram, gab şi bitchute, dar meme-ul original al grupării, „Războiul Civil 2: Boogaloo Electric” - continuarea filmului „Breakin`” - trimite la ideea de război civil care este referinţa centrală a mişcării.
Ideea unui Boogaloo s-a născut din discuţii apocaliptice în jurul fantasmei unei escaladări a violenţelor care ar prăbuşi ordinea socială în America („when the shit hits the fan”), dar şi în jurul tehnicilor de supravieţuire şi al alchiziţei şi folosirii armelor de foc.
Din 2018, membrii mai radicali ai secţiunii /k/ (armelor) a 4chan s-au mutat pe Facebook., iniţiind chemări la proteste de stradă în grupuri precum: “Patrioti/k/ Boogaloo Bois”, “The /K/oronavirus: Electric Boogaloo”, “The /K/ombatant” şi “Carolina /K/ommando”.
Temele recurente sunt: arme, război civil şi prăbuşirea ordinii sociale, conflict violent cu forţele de ordine. Potrivit Tech Transparency Project, pe 22 aprilie erau 125 de grupuri de Facebook asociate cu boogaloo, iar de atunci probabil că acestea s-au înmulţit mişcarea cunoscând o evoluţie rapidă.
Boogaloo este anunţat şi prin deghizări precum “big luau” şi “big igloo”. Mişcarea are şi uniformă: cămăşi hawaiene. Pe 20 ianuarie 2020 participanţi la un marş pentru susţinerea dreptului de a purta arme în statul Virginia au venit îmbrăcaţi în aceste cămăşi.
La protestele anticarantină din Washington au apărut bărbaţi înarmaţi purtând cămăşi hawaiene - membri ai „mişcării patriotice”, radicali de dreapta, aceştia şi-au semnalat prin uniforma lor afilierea la mişcarea mai largă Boogaloo.
Marşul de pe 20 ianuarie 2020 din Richmond, Virginia, faţă de restricţiile cu privire la armele de foc, a fost prima apariţie în prim-plan a mişcării. Grupul Patriot Wave afiliat mişcării a ajuns în atenţia mediatică, cu membrii săi răspunzând reporterilor pe Facebook.
Şeful grupării a precizat că „băieţii săi nu sunt radicali de dreapta. Credem ferm în libertate, justiţie şi calea Americană...Fiecare dintre ei este un patriot mândru şi face ce consideră că e drept şi corect”.
Un membru al grupării a apărut şi cu o cagulă cu mască de schelet asociată cu extremiştii neo-nazişti precum Atomwaffen şi The Base care promovează o cultură a stării de asediu. Dar pe umăr avea însemnele apartenentei la comunitatea online de promotori ai armelor.
Mişcarea Boogaloo are un mesaj diferit de cel al naţionaliştilor albi. Un bărbat înarmat şi blindat cu simbolurile neofasciste purta şi o cămaşă hawaiană, dar avea şi un nas de clovn, sugerând memeul „lumea-circ”. În spate se află un mesaj apocaliptic al mişcării: democraţiile liberale multiculturale sunt deopotrivă ridicole şi sortite eşecului. Prin contrast, naţionaliştii albi cred într-o soluţie politică la democraţiile vestice aflate în declin.
FOTO captură Bellingcat.com
În plus, mişcarea Boogaloo nu urmăreşte un război rasial, dar pe alocuri încurajează o retorică rasială pe care o includ în mesajele lor privitoare la conflictele armate civile. Grupul de Facebook Virginia Knights a postat o imagine cu bărbaţi înarmaţi de culoare: „Dreptul tuturor oamenilor de a deţine şi purta arme nu trebuie încălcat. Cel de-al doilea Amendament şi cultura americană a armelor nu este doar pentru bărbaţi albi furioşi cum îi place mediei mainstream să spună”.
Acelaşi grup a postat o imagine cu proprietari coreeni-americani care împuşcă de pe un acoperiş vandali de culoare, incident care a avut loc în timpul revoltelor din Los Angeles, în 1992, după ce ofiţeri albi au bătut cu brutalitate un bărbat de culoare şi au fost achitaţi.
De atunci „votaţi de pe acoperiş” a devenit un meme pentru grupările de dreapta care se opun rezultatelor alegerilor.
Bula Boogaloo
Mişcarea miliţiei americane este un fenomen cu existenţă de decenii în America, care atins un vârf în anii 90 ca apoi să scadă în popularitate în contextul unei legislaţii mai stricte în privinţa grupărilor paramilitare. În anii 80 se vorbea despre o miliţie civilă „neorganizată” care să suplimenteze forţele armate naţionale şi Garda Naţională a fiecărui stat, dar s-a transformat într-o mişcare de apărare civilă anti-sistem cu diferite accente.
Facţiunile mai radicale ale mişcării miliţiei se organizează pe platforme precum militia.com şi MeWe. De regulă Facebook închide astfel de grupări care îşi susţin dreptul american constituţional de înarmare şi poartă discuţii despre pregătirea unui război civil. Ei publică manifeste ale „rezistenţei la tiranie” în măsura în care legislaţia privind controlul armelor este precursoarea unui regim dictatorial: „Ce plănuiţi să ne faceţi încât sunteţi atât de nerăbdători să luaţi armele?”
Grupările pe Facebook merg pe aceeaşi logică a tiraniei care justifică rezistenţa violentă, iar membri discută despre pilonii acestei rezistente schimbând manuale militare, ghiduri privind fabricarea şi depozitarea armelor şi informări militare.
Un membru a postat un avertisment pe un chat: „Nu au de gând să decreteze legea marţială şi apoi să ridice te toată lumea într-o săptămână. Ci doar să facă o listă cu cei pe care să-i dezarmeze, aresteze şi băga la închisoare. Nu va exista niciun mare eveniment care să declanşeze deodată un război civil sau revoluţie. Adevărul este că „the shit will hit the fan” pentru fiecare gospodărie în parte. Vei ştii când ţi se va întâmpla ţie. Dar te va prinde de unul singur”.
Mişcarea Boogaloo de dată mai recentă are ca martiri victime ale violenţei poliţiei - bărbaţi care au murit în principiu pentru că se aflau în posesia unor arme. Este cazul lui Duncan Socrates Lemp, un tânăr de 21 de ani care a fost împuşcat în urma unui raid al poliţiei la casa sa. Poliţia voia să confişte arme deţinute ilegal având în vedere faptul că avea cazier şi avea interzis să cumpere arme până la vârsta de 30 de ani. Poliţia din Maryland susţine că tânărul i-a confruntat înarmat şi avea o armă-capcană la uşa dormitorului său.
Mişcarea tinde să pună pe acelaşi plan moartea unor bărbaţi de culoare precum Ahmaud Arbery şi Eric Garner în mâinile poliţiei cu moartea unor albi care aveau anumite ideologii legate de posesia armelor sau care făceau parte din mişcări extremiste şi au fost ucişi prin intervenţii în forţă ale poliţiei precum în cazul fostului soldat Samuel Weaver care şi-a pierdut soţia şi fiul într-un raid. Familia susţinea o ideologie a supremaţiei albilor şi se retrăsese de frica apocalipsei într-o cabană izolată.
Boogaloo nu are o viziune uniformă în privinţa unor cazuri de acţiune violentă a poliţiei asupra persoanelor de culoare punând mai mult accentul pe violenţa în cazul persoanelor albe anti-sistem.
Un alt martir al mişcării este Donny Leeks care, îmbrăcat în echipament militar, a transmis live video pe Facebook „aveţi un guvern tiranic care consideră de cuviinţă să răspândească panică, absurdităţi legate de virus şi decrete tiranice”, înainte să fie împuşcat pe poliţie. Bărbatul ar fi tras asupra vecinilor săi, iar poliţia a venit la casa sa, unde a urmat o confruntare. El a reuşit să se plângă pe Facebook despre un vot recent în Congres legat de extinderea legislaţiei Patriot Act: „Nu am vrut să fiu cel care face asta, dar se pare că nu am de ales şi trebuie să acţionez de unul singur. Şi e Ok. Sunt OK cu Dumnezeu. E de partea mea. Domnul ştie că am dreptate”.
El a apucat să spună: „Nu-mi plac poliţiştii pentru că m-au tratat rău ani de zile”. A chemat pe Facebook ajutoare, dar nimeni n-a sărit. A fost împuşcat pe 14 mai după ce a tras la rândul lui în poliţişti.
O ramură anti-sistem a mişcării Boogaloo este Carolina /K/ommando group al cărui administrator susţine că guvernul vrea să capete mai multă putere prin măsurile de carantină. Soluţia: confruntări armate cu forţele de ordine.
Mişcarea Boogaloo e unită de lupta cu sistemul şi fantasmele sunt de confruntări violente cu forţele de ordine. Legile Red Flag (persoanele care sunt un pericol pentru ei şi alţii nu pot deţine arme) şi confiscarea armelor sunt invocate drept motive de răzvrătire.
Un mit al mişcării este că un eveniment unic urmează să declanşeze un război civil.
Marşuri şi proteste sunt plănuite să aibă loc în această vară. Vor fi acolo susţinători ai lui Trump, miliţii şi grupuri ale mIşcării Patriot, dar şi răzvrătiţi înarmaţi în uniforma hawaiene Boogaloo Bois, Toţi vor pune umărul la instabilitate.
Protestele faţă de moartea afro-americanului George Floyd, izbucnite pe 26 mai, sunt considerate de mulţi membri ai mişcării Boogaloo o chemare la luptă.
O imagine cu ofiţerul alb cu piciorul pe gâtul bărbatului de culoare este însoţită de mesajul: „De asta avem nevoie de arme”. Membri au apărut la proteste cu steagul Boogaloo şi unii au fost răniţi. În online alţii cheamă la declanşarea războiului civil.
Se încarcă comentariile...
