Putin declanșează războiul energetic asupra Europei
0Războiul energetic dintre Rusia și Occident a explodat brusc, amenințând cu o luptă totală pentru putere în care Occidentul încearcă să limiteze prețul petrolului rusesc, iar Kremlinul întrerupe furnizarea de gaze către Europa.
Disputa imprevizibilă, în care ambele părți desfășoară arme neconvenționale de război economic, arată măsura în care războiul hibrid al Rusiei în Ucraina a fost extins pe noi terenuri. Președintele Vladimir Putin testează dorința reală a Europei de a vedea luminile stingându-se în apărarea suveranității Ucrainei, scrie The Guardian.
Gazprom, gigantul de stat care deține monopolul de gaz rusesc, a anunțat vineri după-amiază că în timpul unui control de întreținere de rutină a fost descoperită o scurgere de ulei în principalele turbine cu gaz la compresoarele de pe gazoductul Nord Stream 1, care duce gazul din Siberia în nordul Germaniei prin Marea Baltică. Gazprom a spus reparațiile vor dura o perioadă nedeterminată de timp, asta după nenumărate alte pauze neobișnuit de prelungite pentru întreținere.
Anunțul Rusiei – văzut în Vest ca un șantaj transparent – a venit la câteva ore după ce miniștrii de finanțe din G7 au continuat cu un plan elaborat, prezentat pentru prima dată de SUA la summitul liderilor G7 din iunie, pentru a limita prețul petrolului rusesc. Scopul este introducerea plafonului încă din decembrie, privându-l pe Putin de resursele de care are nevoie pentru a finanța războiul peste iarnă. Până acum, Gazprom nu a avut de suferit din cauza cererii în scădere de gaz din partea Europei, compensând prin creșterea prețurilor globale la energie.
Stirea din anunțul miniștrilor de finanțe din G7 a fost că SUA au reușit să convingă o Germania sceptică anterior să examineze cu seriozitate propunerea.
Imediat ce reuniunea liderilor G7 s-a încheiat în iunie, înalți oficiali americani au venit la Londra pentru a discuta despre cum va funcționa ideea. Londra, centrul industriei asigurărilor de transport maritim, este indispensabilă planului. În esență, solicită asiguratorilor de transport maritim să nu ofere asigurare niciunui petrolier care intenționează să vândă petrolul peste un plafon de preț stabilit de G7.
O piesă îndrăzneață de intervenție pe piață, planul are și mylte slăbiciuni. Asigurătorii susțin că nu știu prețul petrolului pe care nava pe care au asigurat-o îl va vinde.
Pentru ca schema să funcționeze, ar putea fi nevoie să paticipe țări importatoare de petrol neutre, cum ar fi India, altfel Rusia va găsi pur și simplu noi piețe pentru petrolul său. În special industria navală din Grecia ar putea fi afectată.
În ciuda muncii de la G7, nu a fost convenit niciun preț țintă și zgomotele din industria asigurărilor din Londra nu sunt entuziaste. Dar planul are acum sprijinul entuziast al Marii Britanii și, mai important, al secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Dar rămâne un plan pe termen lung.
Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice
Prin contrast, Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice. El a redus livrările la doar 20% din nivelul normal pe Nord Stream 1, contribuind la creșterea mare a prețurilor la gaze. Întrebarea este dacă intenționează să continue să se joace cu Europa, amenințând ocazional că va reduce livrările, sau să atace la jugulară prin oprirea completă a aprovizionării cu gaz.
Există un risc care s-ar putea întoarce, nu în ultimul rând dacă puternicii oligarhi ai gazelor ruși consideră că el le pune în pericol industria. Există un argument că, dacă intenționează să deterioreze serios industria germană, trebuie să lovească acum.
Germania susține că în grafic în eforturile sale de a umple rezervele la 80% din capacitate. Dar industriașii și politicienii germani au avertizat că opririle ar putea duce la întreruperi de curent și posibile concedieri în masă.
În interiorul UE nu există nicio îndoială că Putin a manipulat aprovizionarea cu gaz de luni de zile, la fel cum multe țări au avertizat Germania că Putin va face dacă Berlinul va deveni prea dependent de gazul rusesc ieftin.
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false, relatează dpa.
„Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
„Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze în loc să onoreze contracte”, a precizat sursa citată.
Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.
Germania a indicat vineri că aprovizionarea cu gaze este asigurată, în pofida deciziei gigantului rus Gazprom de a prelungi oprirea gazoductului Nord Stream, care a sporit temerile privind o penurie de gaze la iarnă, potrivit France Presse.
„Situaţia pe piaţa gazelor este tensionată, dar securitatea aprovizionării este garantată”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei într-un comunicat.
Fără a comenta anunţul Gazprom, purtătoarea de cuvânt a declarat că Germania „văzuse deja lipsa de fiabilitate a Rusiei în cursul ultimelor săptămâni”.
Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: „Anunțul Gazprom în această după-amiază de închidere din nou a Nord Stream 1 sub pretexte greșite este o altă confruntare a neîncrederii sale ca furnizor”.
El a adăugat: „Este și o dovadă a cinismului Rusiei”.
Dar Rusia, acuzată de nenumărate crime de război pe câmpul de luptă și de relațiile sale economice sfâșiate cu Germania, cu greu va plânge la astfel de acuzații.
Războiul energetic: Occidentul limitează prețul petrolului rusesc, Moscova ține țeava de gaz închisă
Țările bogate au convenit vineri să încerce să limiteze prețul global al petrolului rusesc, în timp ce Rusia a amânat redeschiderea principalului său gazoduct către Germania, deoarece ambele părți au ridicat miza într-un război energetic dintre Moscova. iar Occidentul peste Ucraina.
Gigantul energetic al Rusiei, controlat de stat, Gazprom, a dat vina pe o defecțiune tehnică a conductei Nord Stream 1. Dar manevrele la nivel înalt din politica energetică au subliniat impactul generalizat al conflictului, cu mult dincolo de granițele Ucrainei.
Anunțurile au venit în timp ce Moscova și Kievul au făcut schimb de vină pentru acțiunile lor asupra uneia dintre cele mai periculoase linii de front ale războiului - centrala nucleară Zaporizhzhia ocupată de ruși, unde inspectorii ONU au sosit cu o zi mai devreme într-o misiune pentru a ajuta la evitarea unei catastrofe.
Gazprom a spus că nu mai poate oferi un interval de timp pentru reluarea livrărilor prin conductă, un anunț care va adânci dificultățile Europei de a asigura combustibil pentru iarnă într-un moment în care se confruntă cu o creștere a costurilor de trai determinată de energie.
Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică pentru a furniza Germania și altele, trebuia să își reia operațiunile după o oprire de trei zile pentru întreținere sâmbătă la ora 0100 GMT.
Moscova a acuzat sancțiunile, impuse de Occident după invazia Ucrainei de către Rusia, pentru împiedicarea operațiunilor de rutină și întreținere a Nord Stream 1. Bruxelles-ul și Washingtonul acuză Rusia că folosește gazul ca armă economică.
Statele Unite au declarat că au colaborat cu Europa pentru a se asigura că sunt disponibile suficiente provizii pentru iarnă.
Vineri mai devreme, miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte democrații bogate - Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite - au declarat că limitarea prețului petrolului rusesc are menirea de a „reduce... capacitatea Rusiei de a își finanțează războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale ale energiei”, care au crescut.
Kremlinul – care numește conflictul „o operațiune militară specială” – a declarat că va înceta să mai vândă petrol oricărei țări care au implementat plafonul.
Temerile nucleare
Conflictul din Ucraina, vechi de șase luni, a ucis mii de oameni și a redus orașele în ruine. În ultimele săptămâni, temerile au crescut cu privire la un potențial dezastru la Zaporijia, cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Inspectorii echipei Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a ONU, conduși de șeful acesteia Rafael Grossi, au înfruntat bombardamentele intense pentru a ajunge joi la fața locului.
Grossi, după ce s-a întors pe teritoriul deținut de ucraineană, a spus că integritatea fizică a centralei a fost încălcată de mai multe ori. Vineri, el a spus că se așteaptă să elaboreze un raport la începutul săptămânii viitoare și doi experți AIEA vor rămâne la fabrică pe termen mai lung.
Situl se află pe malul sudic al unui rezervor imens de pe râul Nipro, la 10 km (6 mile) peste apă de pozițiile ucrainene.
Ambele părți au acuzat-o pe cealaltă de bombardare în apropierea instalației, care este încă operată de personalul ucrainean și furnizează mai mult de o cincime din energia electrică a Ucrainei în timp de pace. Kievul acuză și Rusia că îl folosește pentru a-și proteja armele, ceea ce Moscova neagă. Rusia a rezistat până acum apelurilor internaționale de a scoate trupele din fabrică și de a demilitariza zona.
Compania nucleară de stat a Ucrainei a declarat că Rusia a interzis echipei AIEA să acceseze centrul de criză al centralei, unde Kievul spune că sunt staționate trupe rusești, ceea ce ar face dificilă efectuarea unei evaluări imparțiale.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskii a îndemnat echipa AIEA să meargă mai departe, în ciuda dificultăților întâmpinate.
„Din păcate, nu am auzit principalul lucru de la AIEA, care este chemarea Rusiei să demilitarizeze stația”, a spus Zelenski într-un videoclip difuzat pe un forum din Italia.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Ucraina continuă să folosească armele aliaţilor săi occidentali pentru bombardarea centralei, crescând riscul unei catastrofe nucleare. El a respins afirmațiile Kievului și Occidentului conform cărora Rusia a desfășurat arme grele în fabrică.
Mai multe orașe din apropierea fabricii au fost bombardate de Rusia joi, a declarat primarul consiliului regional Zaporojia, Mikola Lukașuk. Reuters nu a putut confirma în mod independent acest lucru.
Un reactor de pe amplasament a fost reconectat la rețeaua Ucrainei vineri, la o zi după ce a fost închis din cauza bombardamentelor din apropierea amplasamentului, a spus Energoatom.
Contraofensivă
Ucraina a început săptămâna aceasta o ofensivă pentru a recuceri teritoriul din sudul Ucrainei, în principal mai jos de Nipro, în provincia vecină Herson.
Ambele părți au revendicat succese pe câmpul de luptă în primele zile ale a ceea ce ucrainenii consideră un potențial punct de cotitură în război, deși detaliile au fost limitate până acum, oficialii ucraineni divulgând puține informații.
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat vineri că trupele ucrainene au distrus depozitele de muniții și podurile de pontoane pentru a împiedica circulația rezervelor rusești.
„Succesele noastre sunt convingătoare și în curând vom putea dezvălui mai multe informații”, a spus ea.
Moscova a negat rapoartele privind progresele ucrainene și a spus că trupele sale au învins forțele ucrainene.
Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.
Statul major al Ucrainei a declarat vineri că forțele ruse au bombardat zeci de orașe și orașe, inclusiv Harkov - al doilea oraș ca mărime al Ucrainei - în nord și în regiunea Donețk în est.
Se încarcă comentariile...
