Casa Albă a minimizat ameninţările Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina. Stocurile sunt mari, iar Rusia depinde de exporturi

Ameninţările Gazprom nu mai au acelaşi efect ca altădată

Casa Albă a minimizat vineri ameninţările grupului rus Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina, relatează AFP. „Stocurile de gaz natural lichefiat din Europa şi Ucraina sunt peste nivelul normal“, a oferit asigurări Josh Earnest, adjunctul purtătorului de cuvânt al lui Barack Obama.

„Spre deosebire de America de Nord, Europa şi Ucraina au avut o iarnă relativ blândă. Prin urmare, nu există niciun indiciu că, la ora actuală, ar exista un risc de penurie de gaze naturale în regiune“, a adăugat Earnest.

Grupul rus Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009, când a fost perturbată aprovizionarea ţărilor europene.

„Dacă Ucraina nu va regla arieratele, există riscul să revenim la situaţia din 2009“, a avertizat directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenţiile ruse de presă.

Avertismentul a intervenit în plină criză politică ruso-ucraineană. Întreruperea livrărilor de gaze ar penaliza noul guvern ucrainean prooccidental, venit la putere după demiterea la sfârşitul lunii februarie a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, care pentru autorităţile de la Moscova este în continuare şeful de stat „legitim“.

Oprirea livrărilor către Ucraina ar afecta şi Uniunea Europeană, care primeşte jumătate din gazele ruseşti (65 de miliarde de metri cubi) prin Ucraina.

„Rusia se laudă că este un furnizor de încredere de gaze naturale şi de alte surse de energie pentru lumea întreagă. Dacă va întrerupe (livrările de) gaze, şi-ar ameninţa această reputaţie, nu doar în Ucraina şi în Europa, ci şi în lumea întreagă“, a spus Earnest.

El a remarcat că „Rusia depinde de exporturile sale de gaze naturale şi de alte surse de energie (...), care îi aduc în prezent aproximativ 50 de miliarde de dolari pe an“.

Comisarul european pentru Energie Gunther Oettinger a declarat marţi că UE va ajuta Ucraina, aflată în pragul falimentului, să plătească datoriile pentru gazele ruseşti.

Mai puteţi citi:

Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească: leul şi cotaţiile bursiere scad, aurul şi preţurile carburanţilor cresc

Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.

Cotaţiile companiilor ruseşti la bursa de la Moscova au scăzut cu circa 10%

Luni, indicele RTS al Bursei din Moscova a înregistrat o scădere abruptă de circa 10%, anunţă Vedomosti. Cotaţiile acţiunilor Sberbank au scăzut cu 9%, iar ale Gazprom cu 6,4%. Scăderea indicilor bursieri este însoţită şi de o panică pe piaţa valutară

Gazprom ameninţă cu anularea tarifelor preferenţiale la gaze acordate Ucrainei

Gigantul rus Gazprom a avertizat sâmbătă că ar putea renunţa la reducerile tarifelor la gaze de care beneficiază Ucraina, motivând decizia pe baza restanţelor deja acumulate, care se ridică în prezent la 1,55 miliarde de dolari (1,12 miliarde de euro), relatează agenţia rusă RIA Novosti.

Ucraina a tăiat drastic importurile de gaz din Rusia. În replică, Kremlinul ameninţă cu scumpiri

Compania de stat ucraineană Naftogaz a redus importurile de gaze ruseşti de la 147 la 28 de milioane de metri cubi pe zi, fapt care i-a înfuriat la maxim pe liderii de la Kremlin. Luni, primul-ministru rus, Dimitri Medvedev, a avertizat că preţul gazului, care scăzuse ca parte a ajutorului tip bailout acordat Ucrainei, "va reveni la niveluri înalte", notează Reuters.

De ce nicio companie româneasca nu are un contract direct de achiziţie gaze cu Gazpromul?

Niciun Guvern, Minister sau companiei românească nu a reuşit în ultimii 14 ani, abordarea importului gazelor printr-un contract direct cu Gazprrom şi probabil nu se va întâmpla nici în următorii ani. Această situaţie este cauzată exclusiv de oficilităţilor române, care, în anul 2000, au „fabricat” ruperea convenţilor existente între România şi Rusia şi au dat curs liber intermediarilor şi creşterii preţului gazelor de import în România.