Vila cu parc Mândâc va fi restaurată cu sprijinul polonezilor

Complexul arhitectural din satul Mândâc, raionul Donduşeni, urmează să fie restaurat şi transformat într-un centru internaţional de tineret, în cadrul unui parteneriat moldo-polon.

O adevărată ruină acum, moşia familiei de nobili polonezi Ohanowicz va fi renovată şi transformată într-un centru internaţional de tineret în cadrul unui parteneriat lansat de autorităţile de resort din Moldova şi Polonia. „Studenţii moldoveni şi polonezi ar putea să se odihnească aici şi, în acelaşi timp, să muncească la restaurarea acestei mostre de patrimoniu“, a declarat ministrul Culturii, Monica Babuc. 

Oficialul a precizat că două misiuni de experţi polonezi au vizitat deja complexul. Cercetările de teren vor continua în această vară, când urmează să fie realizată inclusiv expertiza dendrologică.
Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, susţine că acest monument de arhitectură de importanţă naţională se află într-o stare de degradare avansată. „În 20 de ani, statul nu a prevăzut nicio finanţare pentru restaurarea acestui conac cu o mare încărcătură istorică“, regretă specialistul.

Iniţiativă susţinută la nivel înalt

Acesta a fost motivul din care Guvernul nu a putut pune în aplicare planul de acţiuni pentru valorificarea complexului, aprobat încă în 2003. „Am reuşit un singur lucru: să stopăm devastarea clădirilor şi tăierile ilicite din parc, pentru că sunt păzite non-stop. Sperăm că, de data aceasta, iniţiativa va lua foc, fiind susţinută de preşedintele Poloniei, la solicitarea lui Nicolae Timofti“, afirmă Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în gestiunea căruia se află monumentul din 1997. Potrivit lui, proiectul şi devizul de cheltuieli vor fi elaborate abia după ce vor fi finalizate investigaţiile.

Vila din Mândâc a fost construită în anii ’90 ai secolul XIX şi se întinde pe 16 hectare. Clădirea principală, cu elemente specifice ale arhitecturii tradiţionale poloneze, a fost proiectată de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi. Proprietatea boierului Kaetan Ohanowicz mai includea un parc deosebit, creat după asemănarea grădinilor romane, trei lacuri, unde a fost adus pentru prima dată în Basarabia crapul-oglindă, izvoare, o moară de apă, alei, terase, o baie şi alte anexe, precum şi cavoul familial.

Legendele familiei Ohanowicz

Istoria moşiei este învăluită de mituri. Se spune, de pildă, că parcul a fost creat într-un timp-record, în 40 de zile, fiind sădiţi copaci maturi, deoarece moşierul voia să-şi impresioneze amanta care urma să vină din Polonia. Conacul ar fi avut cinci intrări şi, precaut din fire, boierul nu ieşea niciodată pe uşa pe care intra. Astăzi sunt cunoscute doar două. Nu a fost descoperită nici trecătoarea ce lega beciul cu fântâna unde se odihnea Kaetan Ohanowicz şi cavoul din piatră.

Intrarea în cavou a fost blocată după ce mormintele au fost profanate FOTO: moldovenii.md

Din câte se ştie, nimeni din familia nobiliară nu şi-a găsit locul de veci în această criptă. Aici au fost înmormântate doar două slugi şi fiica şefului gospodăriei piscicole, deschise pe moşie mai târziu. Fetiţa ar fi murit la scurt timp după ce tatăl său a profanat mormintele. O altă legendă spune că în unul dintre sicrie a fost găsită o floare păstrată proaspătă într-o substanţă necunoscută, care s-a ofilit după ce a fost scoasă la lumină.

Familia Ohanowicz ar fi avut un destin tragic. Argaţii povesteau că boierul a fost blestemat de o localnică, după ce fiica acesteia, sedusă şi lăsată însărcinată de moşier, s-a sinucis. Ambii copii ai nobilului au murit, el a înnebunit de durere, iar soţia lui s-a refugiat în România.

Atât exteriorul, cât şi interiorul conacului au fost denaturate în perioada sovietică, atunci când ansamblul a fost utilizat în diferite scopuri, în ultimii ani fiind tabără de pioneri. Lăsat de izbelişte de câteva decenii, parcul încă reprezintă o colecţie de specii rare şi de preţ ale florei din Moldova.

În perioada sovietică, aici a fost o tabără de pionieri FOTO: AIRM

Învăţăm să atragem fonduri europene

Polonia este gata să-şi împărtăşească experienţa privind accesarea şi absorbţia fondurilor europene, care ar putea fi o soluţie pentru cultura Moldovei, un domeniu subfinanţat în prezent. „În anii 2007-2013, pentru dezvoltarea culturii au fost alocate 1,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că fiecare al şaselea euro destinat culturii în Uniunea Europeană a ajuns în Polonia. Este, în primul rând, o decizie a Guvernului, care stabileşte cota alocată culturii“, a povestit viceministrul polonez al Culturii, Monika Smoleń, aflată la Chişinău.

Astfel, Polonia va sprijini aderarea Moldovei la programul „Europa creativă“, va oferi burse de studii şi va organiza schimburi de experienţă. De asemenea, urmează să fie lansat proiectul „Smart manager“, în cadrul căruia specialiştii din teritoriu vor fi învăţaţi să scrie proiecte şi să depună dosare în programele europene.