Ucraina, un anti-model pentru Republica Moldova
0
Republica Moldova trebuie să înteleagă cauza crizei din Ucraina dacă nu vrea să traverseze în viitor o istorie similară. Totodată, ea trebuie să-şi întemeieze o strategie de securitate naţională în baza greşelilor, pe care astăzi Ucraina le regretă.
Aceasta este una dintre opiniile lui Iurii Temirov, profesor universitar la Universitatea din Doneţk din Ucraina, exprimate în cadrul conferinţei „Securitatea naţională a Republicii Moldova în contextul provocărilor regionale de securitate”. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova. Temirov a subliniat că valorile etnice şi lingvistice nu joacă un rol decisiv în criza actuală din Ucraina, dar ele reprezintă perdeaua unui conflict regional cauzat de Rusia.
Donbasul „fierbe”
Iurii Temirov a explicat că natura crizei ucrainiene îşi are originea atât în factori interni, de care sunt responsabili politicienii, cât şi în factori externi, care depind mai mult de contextul geopolitic. În opinia sa, factorii interni ţin de modernizarea incompletă şi lipsa unor reforme de perspectivă, de supravieţuirea legendei Uniunii Sovietice şi de incapacitatea de adaptare în faţa provocărilor pe care o societate informaţională le presupune. Factorii externi sunt determinaţi de comportamentul Rusiei şi de politicile regionale pe care aceasta le adoptă în mod autoritar.
Temirov crede că Donbasul este dominat de valori colectiviste şi paternaliste, bazându-se pe dezvoltarea industrială şi urbană. „În acelaşi timp, Donbasul a preluat modelul sovietic, adică un capitalism al oligarhilor şi, în prezent, se confruntă cu această stare de „fierbere” socială, de tensiuni etnice amestecate cu dorinţe de separare teritorială. E o mentalitate veche moştenită”, a precizat Temirov.
O ameninţare pentru Moldova
Profesorul ucrainian a explicat că „Rusia lui Putin” este o ameninţare pe termen lung pentru toată regiunea, inclusiv pentru Republica Moldova. Integrarea în NATO este strategia de securitate naţională cea mai indicată pentru Republica Moldova, deoarece prin această integrare se consolidează puterea naţională şi se realizează o rezistenţă clară şi sigură la presiunile economice şi politice ale Rusiei.
Mentalitatea secolului al XIX-lea
Radu Ungureanu, profesorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din România, a subliniat că Rusia are o concepţie geopolitică, ce aparţine secolului al XIX-lea şi înţelege suveranitatea unui stat doar în filosofia unei constrângeri. Ungureanu a explicat că Republica Moldova a rămas restantă la capitolul întrebări şi din acest motiv trebuie să intre în dialog cu societatea şi să decanteze cu mare atenţie provocările regionale la care este supusă. „Este Republica Moldova un stat-naţiune în masura în care statul este o construcţie instituţională care exprimă voinţa naţională şi naţiunea este o comunitate politică imaginară, limitată şi suverană?”, a întrebat Ungureanu.
Acesta a nuanţat puţin problema invocată, dezvoltând interogaţia în sensul în care o comunitate politică exprimă unitatea unei societăţi şi predictibilitatea acesteia, iar construcţia instituţională care nu exprimă voinţa naţională nu se poate denumi stat, ci doar o grupare de interese private care poartă numele de oligarhie. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să-si găsească un loc în geopolitica regiunii din care face parte, pentru a evita orice tip de conflict ce vine din partea Rusiei, care reprezintă o ameninţare la suveranitatea naţională.