Identitatea culturală românească este la ea acasă în Republica Moldova

Tinerii din Republica Moldova sunt foarte implicaţi în societate, în diversele proiecte pe care le dezvoltă pentru comunitate şi sunt bine racordaţi la temele româneşti şi la marile dezbateri europene din prezent. Ei sunt în bună măsură europeni, în pofida faptului că Republica Moldova nu face parte încă din Uniunea Europeană.

Angel Tâlvăr, ministru al Românilor de Pretutindeni, a subliniat într-un interviu pentru Adevărul Moldova că prin voinţă şi efort comun vom putea lăsa în urmă episoade precum „limba moldovenească”, asumând identitatea românească, dezvoltând caracterul special al unei relaţii solide între României şi Republica Moldova, care este exprimat tocmai prin limba noastră comună - limba română. În opinia sa, cultura românească de peste Prut are nevoie de o reală participare şi de o susţinere cât mai importantă din partea României.

Aţi afirmat recent că departamentul pe care îl conduceţi, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a alocat pentru activităţi culturale în Republica Moldova 25 % din bugetul de care dispune, ceea ce „demonstrează bune intenţii”, ca şi „atenţia” acordată de Bucureşti problemei consolidării identităţii lingvistice şi culturale a românilor de peste Prut. Aş dori să detaliaţi acest subiect atât pe latura contabilicească, cât şi pe latura cultural-identitară.

Vă mulţumesc şi mă bucur că pot aborda un subiect atât de important pentru mine şi pentru Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (DPRRP-MAE), mai ales în perspectiva apropiatei vizite de lucru pe care o voi face în Republica Moldova, către finalul lunii martie 2015.

Cei mai mulţi beneficiari ai sprijinului acordat comunităţilor româneşti de peste hotare de către DPRRP-MAE sunt din Republica Moldova. Un alt element pozitiv este legat de numărul de cereri de finanţare - cele mai multe astfel de cereri depuse la DPRRP-MAE provin de la aplicanţi din Republica Moldova. Din evaluarea internă efectuată, s-a constatat că - în ultimii ani - proiectele aprobate pentru Republica Moldova au totalizat cel puţin 25% din bugetul alocat în acest scop. Această realitate se explică şi prin numărul foarte mare de proiecte competitive, bine întocmite şi fundamentate, înaintate dinspre Republica Moldova.

Comuniunea de limbă, istorie şi tradiţii dintre România şi Republica Moldova impune un sprijin adecvat în statul vecin, acolo unde limba română mai are de pătruns în medii socio-profesionale noi. Este dificil de imaginat că în Republica Moldova numeroase publicaţii cu profil general sau cu profil cultural nu sunt în limba română. Totodată, în zona de audiovizual se înregistrează un deficit pronunţat de emisiuni şi conţinut în limba română. Aşadar, ne rămân multe de făcut în această privinţă.

Proiectele finanţate care se desfăşoară în Republica Moldova au o relevanţă sporită pentru comunitatea moldovenească? Există o analiză a alocării fondurilor, precum şi o analiză după efectuarea proiectelor culturale în Republica Moldova care să ofere o imagine de ansamblu a evoluţiilor pe care aceste proiecte le produc în societatea moldovenească?

Proiectele finanţate în Republica Moldova sunt extrem de importante pentru românii de aici. O consecinţă a sprijinului acordat acestor proiecte este păstrarea şi vehicularea limbii române în spaţiul public din Republica Moldova. Aici vorbim de efectul suportului alocat segmentului mass media. Au fost sprijinite reviste de cultură, publicaţii curente, portaluri şi alte forme de comunicare online, care fac posibilă conectarea locuitorilor Republicii Moldova la limba şi cultura română.

De asemenea, sprijinul destinat proiectelor din zona societăţii civile are o relevanţă sporită, în condiţiile în care multe proiecte depuse pe acest palier reflectă anvergura europeană şi ambiţiile pro-europene ale tinerelor asociaţii din Republica Moldova.

Prin proiectele finanţate, ţara noastră rămâne o prezenţă culturală solidă în Republica Moldova. Cultura românească de peste Prut are nevoie reală de o participare şi o susţinere cât mai importantă dinspre România.

Eforturile guvernamentale prin proiecte de acest fel ajută la consolidarea societăţilor civile din România şi din Republica Moldova? Se observă evoluţii comune, platforme comune şi obiective comune ale acestora, ca rezultat al activităţii DPRRP? Este astăzi societatea civilă moldovenească mai pregătită să reducă diferenţa dintre guvernaţi şi guvernanţi?

O evoluţie încurajatoare este cea dată de interesul crescut al unor asociaţii şi organizaţii din România de a derula proiecte în folosul românilor din Republica Moldova. În ultimii ani a crescut numărul asociaţiilor din România care au devenit active în Republica Moldova.

O particularitate valabilă în acest sens constă tocmai în dinamica extraordinară a societăţii sale civile. Tinerii din Republica Moldova sunt foarte implicaţi în proiecte ce ţin de comunitate şi sunt bine racordaţi la temele româneşti şi la marile dezbateri europene. Ei sunt în bună măsură europeni, în pofida faptului că Republica Moldova nu face parte încă din Uniunea Europeană.

De asemenea, există o adresabilitate foarte mare pe segmentul online. Acesta este un mediu foarte dinamic frecventat de mulţi români care îşi expimă ideile şi convingerile în această manieră.

Care este viziunea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni faţă de Republica Moldova pe care şi-o poate asuma potrivit bugetului şi care este viziunea pe termen lung la care se aspiră?

Bugetele sunt întotdeauna realităţi care impun un anume cadru sau curs de acţiune. Ele sunt limitate, iar constrângerile bugetare au uneori efecte asupra acţiunilor derulate. În acelaşi timp, nu omitem faptul că relaţia României cu Republica Moldova are un caracter special, iar dezvoltarea şi consolidarea acestei relaţii constituie o prioritate pentru ţara noastră. Ne aşteptăm ca, în continuare, marea parte din solicitările de finanţare adresate Departamentului să vină dinspre Republica Moldova sau să fie destinate acestui spaţiu.

Credem că identitatea culturală românească este la ea acasă în Republica Moldova. În acelaşi timp, însă, ne dorim ca locuitorii din Republica Moldova să conştientizeze acest fapt şi să îşi dorească asumarea acestei identităţi. O astfel de raportare la identitatea culturală românească presupune o viziune pe termen mediu şi lung. De aceea, este important să oferim alternative şi să prezentăm opţiunea europeană din care face parte şi România. Prin integrarea în cultura românească, integrată la rândul ei în spaţiul cultural european, Republica Moldova se apropie şi mai mult de Uniunea Europeană. Prin continuitatea şi perseverenţa sprijinului nostru, vom putea lăsa în urmă episoade precum „limba moldovenească”. Locuitorii din Republica Moldova vor conştientiza identitatea lor românească, iar lumea din jurul României şi a Republicii Moldova nu va pune la îndoială caracterul special al unei relaţii solide, care este exprimată tocmai prin limba noastră comună - limba română.