FOTO Evul Mediu a reînviat în acest weekend la Festivalul Medieval de la Vatra

Cavalerii s-au luptat în faţa mulţimii de vizitatori ai festivalului FOTO: Tudor Iovu

Tradiţii şi istorii pierdute în trecut s-au lăsat redescoperite, timp de două zile, la Festivalul Medieval, desfăşurat în premieră în Republica Moldova

Complexul etno-cultural Vatra şi-a întâmpinat oaspeţii, sâmbătă la amiază, cu vreme însorită, decoruri rustice, muzică bună şi delicii culinare, preparate de bucătari iscusiţi. De-a lungul teritoriului, zeci de meşteri populari, pictori şi sculptori veniţi din toate colţurile ţării au scos la vânzare creaţiile cu tematică medievală şi nu doar, în timp ce la iarbă verde, printre căpiţele de fân, vizitatorii şi-au întins păturile pentru a urmări spectacolul.

În muzeul din preajmă, vestitul colecţionar Petru Costin şi-a expus drapelele istorice, icoanele, armele albe şi uneltele de muncă, adunate timp de-o viaţă. Pasionaţii de istorie au mai putut vedea colecţia de 3.200 de potcoave înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness în anul 2011, precum şi o hartă a Republicii Moldova făcută din peste 162.000 de monede.

Evenimentul a fost deschis cu o parada medievală a cavalerilor în armuri, cu scuturi şi săbii, după care a urmat un concert de muzică medievală şi folclor, cu participarea cobzarilor maestrului Victor Botnaru şi al trupelor româneşti Trei parale şi Ad Hoc, dar şi un recital de poezii tematice, susţinut de micuţa Monica Pârlici. Totodată, timp de două zile, aici s-a desfăşurat turnirul medieval la tir cu arcul tradiţional, iar multă lume şi-a încercat puterile la tragerile cu arcul şi aruncatul topoarelor.

LUPTE ISTORICE, CU PERSONAJE DE EPOCĂ

Marea atracţie a festivalului a fost demonstraţiile de lupte medievale ale cluburilor moldoveneşti de reconstituire istorică Ensifer, Bastion şi Spada Moldovei, care şi-au stabilit tabăra pe deal. Mai mulţi cavaleri templieri, ioaniţi sau teutoni, alături de calfe, tâmplari, fierari şi cioplitori în piatră, le-au arătat vizitatorilor cum trăiau şi cum îşi pregăteau, pe timpuri, bravii bărbaţi armele şi armurile pentru luptă. Cei mai curajoşi au putut încerca pe propria piele greutatea zalelor sau unui scut soldăţesc.

„Activitatea noastră presupune aspectul sportiv – luptele de epocă şi reconstituirea completă a aspectului exterior a omului medieval, dintr-o anumită regiune şi un anumit secol. Totul a început cu jocuri de rol, pe când eram copil, apoi a devenit o mişcare cunoscută ca «tolkienism» (n.r. reprezentarea lumilor imaginare Arda şi Pământul de Mijloc din romanele fantastice ale scriitorului britanic J. R. R. Tolkien) de la care am trecut la cercetarea Evului Mediu timpuriu şi am avansat până la secolele XV-XVI“, explică Sergiu Andriuşcenco, un pasionat al luptelor medievale de mai bine de zece ani. Potrivit lui, „interesul moldovenilor faţă de propriile rădăcini este mic, spre exemplu, pentru geto-daci, deşi cultura geto-dacă sau perioada domniei lui Ştefan cel Mare au un potenţial enorm de exploatare“.

UN HOBBY EDUCATIV ŞI DISTRACTIV

Săptămâna trecută, selecţionata Moldovei a revenit de la Campionatul mondial de lupte istorice din Trogir, Croaţia, Battle of the Nations 2014, la care au participat luptători din 38 de ţări. Moldovenii, participanţi în premieră la concurs, cu diferite profesii în viaţa reală, povestesc cu înflăcărare despre hobby-ul lor. „Cineva colecţionează fluturi, iar noi facem armuri, educăm tânăra generaţie, ieşim la natură, periodic ne provocăm unul altuia durere“, ne spune, zâmbind, Igor Nichiforenco, membru al clubului Londra, care reconstruieşte capitala britanică a anului 1415. „Toate hainele şi armurile noastre corespund acestei regiuni şi perioade. Confecţionăm totul singuri. Ne conducem de diferite descoperiri arheologice, documente ştiinţifice şi exponate de muzeu“, precizează bărbatul, care mânuieşte halebarda şi suliţa, din 2004.

Preţul ţinutelor depinde de statutul social al personajului, costumul unui ţăran fiind mult mai ieftin decât, bunăoară, cel al regelui francez Carol al VI-lea, croit din pânze scumpe şi accesorizat cu o cască aurită. „Sunt un cavaler de scară socială medie şi costumul meu costă peste 2.000 de dolari, dar orice student şi-l poate permite dacă îl confecţionează singur. Din păcate, oamenii nu cunosc prea multe despre activitatea noastră, nu ştiu că nu e vorba doar de un show costumat, ci de valorificarea  informaţiilor istorice şi ştiinţifice despre trecutul îndepărtat“, afirmă Oleg Sergheev, membru al clubului Spada Moldovei, reprezentant al Italiei secolului al XIV-lea.

SPECTACOL CU OASPEŢI DE PESTE PRUT

Invitaţii speciali ai evenimentului au fost membrii Ordinului Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, veniţi din România pentru a arăta lupte de epocă şi dansuri franceze, italiene şi ungureşti, vechi de sute de ani.

„Multe elemente ale istoriei noastre s-au pierdut în timp, de aceea deseori împrumutăm sau improvizăm, după o documentare temeinică. Despre dansuri există manuale din secolele XV-XVI, din Italia şi Franţa, care au ajuns în posesia noastră. Acolo, fiecare mişcare este descrisă pas cu pas“, povesteşte Bogdan Bălăşcău, conducătorul echipei de circa 60 de persoane. Tinerii au adus la festival şi forja mobilă, ciocanele şi nicovala din atelierul de fierărie din Cetatea Râşnov, cu ajutorul cărora au făcut soldăţei din cositor, au prelucrat vârfuri de săgeţi de arbaletă şi câteva lame de cuţit.

Pe lângă cetăţuia din centrul Braşovului, unde îşi are sediul, organizaţia mai are o filială la Bucureşti care promovează luptele medievale. Bogdan Bălăşcău, originar din  Râşnov, undeva între Braşov şi Bran - „o regiune cu o încărcătură istorică impresionantă, folosită de om de zeci de mii de ani“ - este convins că istoria se repetă, de aceea nu putem merge înainte fără să ne cunoaştem trecutul.

CLUBURILE, O DESCOPERIRE PENTRU MOLDOVENI

Oaspeţii Festivalului Medieval recunosc că abia acum au aflat că în Moldova există cluburi de reconstituire istorică. „Se adevereşte că avem oameni interesanţi, care fac lucruri deosebite, dar lumea nu-i cunoaşte“, apreciază Valentina Budu, studentă la Universitatea Tehnică din Moldova.

„Oricine îşi poate găsi o ocupaţie aici, de la cei mai mici până la cei în vârstă. Am cunoscut mulţi producători autohtoni şi oameni talentaţi, care pun tradiţiile moldoveneşti într-o lumină nouă“, susţine Anastasia Pleşca, la fel studentă. „Aici faci o călătorie în trecut. Am văzut mulţi copii încântaţi de cavaleri, de lupte, pici care admirau cu gura căscată personajele istorice“, mărturiseşte Igor Hâncu, co-fondator al companiei Edu-Joc, care a vândut săbii, arcuri, arbalete şi scuturi din lemn, lucrate manual.

„E o idee interesantă, nouă, la noi se organizează prea puţine evenimente de acest fel. Nu bănuiam că avem în ţară cluburi de luptători medievali. Am admirat dansurile, echipamentele, luptele. Ar merita mai multă promovare“, consideră Ion Amariei, funcţionar public.

În timp ce unii au afirmat că totul a fost organizat perfect, alţii au rămas nemulţumiţi. „Nu toţi au fost informaţi de sistemul de achitare cu cardul, implementat pe tot teritoriul complexului, şi ar fi trebuit ca fiecare vizitator să primească la intrare un program. Să sperăm că aceste scăpări sunt doar din cauza că festivalul e abia la prima ediţie“, adaugă tânărul. „Ar fi de dorit ca preţurile să fie mai mici, mai ales pentru cei care au venit pentru două zile, şi să existe mai multe locuri de aşezat. Sunt detalii ce pot fi îmbunătăţite pe viitor. În rest, îmi place mult, e o atmosferă minunată“, conchide Mariana Platon, voluntară.