Ce vor face cei trei „crai“ de la SIS-CNA-CNI?

Pe 25 octombrie s-a făptuit ceea ce se aştepta de multă vreme: au fost numiţi şefi la trei instituţii importante în stat: Anatol Donciu - la Comisia Naţională pentru Integritate, Mihai Balan - la Serviciul de Informaţii şi Securitate, Viorel Chetraru - la Centrul Naţional Anticorupţie.

Prima structură e nouă şi trebuia creată încă în martie, fiind una din obligaţiile guvernării de la Chişinău faţă de partenerii occidentali. A doua nu avea un director din octombrie anul trecut, când a fost demis Gheorghe Mihai, care s-a pricopsit după accea cu o funcţie pe care mulţi ar invidia-o, cea de şef de cabinet al lui Serafim Urechean la Curtea de Conturi. A treia este rezultatul reformării Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, şefia căruia a deţinut-o tot Chetraru.

Dintre cele trei numiri, numai a treia a fost oarecum previzibilă, fostul şef CCCEC fiind în cursa oficială pentru acest post. În ceea ce-l priveşte pe Donciu, este vorba de o surpiză, întrucât cea mai probabilă candidatură invocată de societatea civilă era cea a Cristinei Cojocaru. Candidatura lui Mihai Balan a fost o altă surpriză pentru opinia publică, deşi se ştia că acesta a fost consilierul lui Ghimpu în 2010 şi era un apropiat al acestuia. Cu toate că nu cunoşteam numele, numirea lui Balan face parte, putem deja observa acest lucru, dintr-o tendinţă a AIE 2 din ultima vreme de a numi în funcţii-cheie persoane civile sau care nu au nicio legătură cu organele de forţă sau de securitate. Precedentul a fost numirea lui Dorin Recean, la 24 iulie, în funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

Aş vrea să cred că Mihai Balan se va mişca măcar la fel de bine ca şi Recean la Interne. Deşi a fost criticat faptul că Balan este candidatura unui partid - de data aceasta PL, Recean fiind numit de PLDM, partea bună este că cei doi nu sunt de la aceeaşi formaţiune. Cel mai curios este atunci când criticile în acest sens sunt formulate de către reprezentanţi sau simpatizanţi ai PCRM, un partid care a controlat toate funcţiile-cheie între 2001 şi 2009, şefii fiind supuşi direct liderului său autoritar, Vladimir Voronin.

Sigur, nu este cea mai fericită situaţie când în asemenea funcţii sunt numite persoane din partea actorilor politici, dar e preferabil să se întâmple măcar aşa, pentru că va exista concurenţă şi dorinţă de supraveghere reciprocă, în limbaj mai specializat - check and balances, control şi echilibru - la nivel instituţional şi politic. Teoretic, acest lucru trebuie să ducă la eficientizarea activităţii acestor instituţii, la o mai mare transparenţă. Sperăm să fie aşa. Nădăjduim, de asemenea, ca unii lideri politici să nu afişeze prea mult - aşa cum a făcut-o adeseori liderul liberal - faptul că SIS a revenit anume PL şi el e bosul... Acest lucru ar fi atât în detrimentul instituţiei, al lui Ghimpu personal, dar va şifona şi imaginea AIE 2 în general.

Cel mai neclar şi ingrat rol, cred, îl va avea şeful CNI, Anatol Donciu, dar nu e de invidiat nici Balan şi Chetraru. S-a văzut în România cât de importantă a fost Direcţia Naţională Anticorupţie, Daniel Morar jucând un rol important în schimbarea imaginii ţării în Occident. Va putea să facă acelaşi lucru troiţa menţionată în Republica Moldova? După cât putem judeca pe moment, răspunsul este negativ. În primul rând, pentru că niciunul dintre aceştia nu par să fie prea independenţi în activitatea lor. În al doilea rând, cred că nici liderii AIE 2 nu sunt decişi să opereze schimbări fundamentale în acest domeniu, întrucât chiar unii dintre ei sunt bănuiţi de afaceri ilegale sau la limita legalităţii. Soluţia ar fi ca organismele europene să monitorizeze mai atent activitatea acestor instituţii, dar şi a guvernării în general. Modernizarea societăţii noastre, aşa cum s-a antâmplat anterior în România şi în alte state est-europene, nu se poate face decât graţie presiunii din exterior, mai exact, din Occident.