Avem gaze, dar nu le extragem! Doar una din cele 15 sonde din sudul Republicii Moldova este exploatată
0Metanul din subsolul ţării noastre nu poate ajunge la mai mulţi consumatori, pentru că gigantul rus Gazprom nu permite întreprinderii Moldovagaz să-l distribuie. Reprezentanţii companiei susţin însă că de vină ar fi calitatea combustibilului
Rezervele de gaze naturale din Moldova sunt concentrate în special în raionul Cantemir, în apropierea localităţilor Victorovca şi Baimaclia. În acelaşi timp, orice călător poate vedea la marginea satului Goteşti, pe marginea traseului Chişinău-Cahul-Giurgiuleşti, o flacără la suprafaţa pământului care arde continuu de 50 de ani, ceea ce-ar putea însemna că avem şi alte zăcăminte.
Cantitatea de gaze care poate fi extrasă chiar acum este însă estimată la circa un miliard de metri cubi. Volumul pare unul nesemnificativ şi poate asigura 90% din consumul ţării noastre numai pentru un an. Totuşi, resursele naturale rămân sub pământ, chiar dacă avem posibilităţi tehnice să le extragem.
DOAR UNA DIN 15 SONDE FUNCŢIONEAZĂ
„Avem 21 de sonde, dintre care sunt funcţionale 15, de unde am putea obţine lunar până la 300.000 de metri cubi de gaze. Pentru că nu avem acces la reţeaua naţională de distribuţie, funcţionează doar o sondă din care extragem 10.000, maximum 20.000 de metri cubi de gaze pe lună“, explică Valentin Bodişteanu, directorul companiei Valiexchimp care exploatează zăcămintele.
Firma deja livrează metan consumatorilor din trei sate, dar ar putea acoperi întreg raionul Cantemir. „Am investit mult în reconstrucţia şi modernizarea sondelor moştenite din perioada sovietică, am forat câteva noi. Am construit circa 60 de kilometri de conducte de presiune medie şi 14 kilometri de magistrală, conectându-ne la sistemul naţional de transport şi distribuţie a gazului. Chiar şi aşa, nu-l putem livra consumatorilor. L-am vinde chiar mai ieftin decât Gazpromul, numai să ni se permită“, susţine managerul.
Pentru a furniza gazul extras consumatorilor, Valiexchimp ar trebui să-şi construiască un sistem de distribuţie propriu. „Vrem să ne concentrăm pe lucrări de prospecţiune şi extracţie, iar de distribuţie ar fi bine să se ocupe compania Moldovagaz, care administrează reţeaua naţională de gaze“, afirmă Valentin Bodişteanu.
E NEVOIE DE APROBAREA GAZPROM
De cealaltă parte, întreprinderea Moldovagaz nu este, deocamdată, gata să preia combustibilul de la Cantemir şi să-l distribuie consumatorilor. „Gazul extras aici conţine multe impurităţi şi este umed. Ca să-l furnizăm, ar trebui să treacă printr-un proces de uscare, astfel încât fie înlăturaţi vaporii de apă şi impurităţile ce dăunează conductelor şi instalaţiilor“, precizează vicepreşedintele Moldovagaz, Iacov Cazacu. Potrivit responsabilului, construcţia unei staţii de uscare necesită investiţii enorme.
Totodată, pentru ca Moldovagaz să cumpere şi să distribuie combustibilul moldovenesc e nevoie de aprobarea Consiliului de Observatori al companiei, unde reprezentanţii Gazprom constituie majoritatea.
Viceministrul Economiei Tudor Copaci dă asigurări că autorităţile vor căuta o soluţie pentru ca gazul extras la Cantemir să ajungă la cât mai mulţi consumatori. „Va trebui să rezolvăm cumva această problemă. Vom discuta subiectul cu responsabilii de la Moldovagaz şi de la Gazprom. Nu e normal ca ţara noastră să aibă gaze şi să nu le folosească“, a declarat oficialul.
Utilizând zăcămintele din sud, ar putea fi dezvoltate şi afaceri precum creşterea legumelor în sere, care ar aduce beneficii atât producătorului, cât şi comunităţilor locale, a mai sugerat Tudor Copaci.
În acelaşi timp, vicepremierul Valeriu Lazăr afirmă că principiul potrivit căruia o companie extrage gaze, iar alta le distribuie este conform cerinţelor Uniunii Europene impuse prin Pachetul III Energetic. „Este un model de piaţă care funcţionează în toată lumea, de aceea nu cred că la noi e vreo problemă. Dă, Doamne, să avem cât mai multe gaze naturale proprii, că reţele de distribuţie există“, este optimist ministrul Economiei.
Au forat şi ruşii, şi americanii
În perioada sovietică, pe tot teritoriul Moldova s-au făcut foraje pentru a afla dacă aici există rezerve de petrol şi gaze. Lucrările au fost stopate în anii ’70, după descoperirea zăcămintelor uriaşe de hidrocarburi în Siberia. Sondele au fost în mare parte distruse, iar rezultatele - ascunse. În 1995, Guvernul a semnat un acord de concesiune cu Redeco LTD din SUA, care urma să exploreze şi să extragă petrol şi gaze din sudul ţării timp de 20 de ani. În 2007, Executivul i-a retras companiei dreptul exclusiv pentru exploatarea zăcămintelor, deoarece aceasta nu şi-a onorat angajamentele. În mai 2008, Valiexchimp a preluat de la compania americană toate drepturile şi obligaţiunile.
La Goteşti, Cantemir, gazul iese din pământ şi arde fără întrerupere de 50 de ani
Prospecţiuni de 80 de milioane de dolari
Autorităţile vor să reactiveze grupul de lucru interministerial creat acum un an de Guvern pentru a elabora o foaie de parcurs pentru exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi. Vicepremierul Valeriu Lazăr susţine că, în următoarele luni, grupul va elabora politica statului în domeniu şi va propune termenii şi condiţiile concursurilor internaţionale pentru concesionarea dreptului de explorare şi exploatare a resurselor energetice pe teritoriul Republicii Moldova.
„Examinăm două soluţii. Prima ar fi să dăm în concesiune tot procesul, de la prospecţiuni până la extracţie, iar a două - să facem cercetări cu forţe proprii şi să anunţăm licitaţii internaţionale după ce avem rezultate concrete“, a declarat ministrul Economiei. Potrivit estimărilor, prospecţiunile ar necesita la o primă etapă cheltuieli de 60-80 de milioane de dolari.
Ministrul Economiei Valeriu Lazăr a făcut o vizită în sudul ţării la zăcămintele de hidrocarburi
Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, consideră că aceste lucrări sunt necesare pentru a confirma sau infirma ipotezele privind existenţa unor importante zăcăminte de hidrocarburi în sudul ţării. „Avem nevoie de prospecţiuni serioase. Or, rezultatele forărilor efectuate în perioada sovietică, chiar şi la adâncimi mai mari, nu mai sunt relevante. Anul trecut, am prezentat Ministerului Economiei propuneri privind patru zone unde ar putea fi efectuate prospecţiuni, iar în acest an - Ministerului Ecologie“, menţionează savantul.