Alba-neagra cu dosarele în instanţele de judecată

Dosarele sunt înregistrate în cancelaria instanţelor de judecată de către o persoană desemnată pentru aceasta FOTO: Adevărul

Distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată este o normă care nu se respectă. Mai mult decât atât, unii judecători ar manipula sistemul electronic, ceea ce ar duce la fraudarea sistemului judecătoresc. Iar modalitatea de comitere a fraudelor nu mai este un mister.

Săptămâna aceasta, mai multe ONG-uri au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să investigheze modalitatea şi corectitudinea distribuirii aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată, unde există abateri destul de grave.

Istorie judecătorească

Distribuirea aleatorie a fost introdusă, pentru prima dată, în anul 2006. De la început, era vorba de un mecanism de distribuire manuală, prin care judecătorii erau introduşi într-o listă şi primul dosar care venea se ducea la judecătorul X. „Existau spaţii mari pentru abuzuri”, susţine Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din RM (CRJM).

Trei ani mai târziu, în 2009, a fost introdus deja Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, cu suportul Guvernului american. „Acest program avea un modul separat pe distribuirea aleatorie a dosarelor, numai că acel modul avea două alternative: automat şi manual. Preşedintele instanţei decidea dacă aceasta să fie automată sau manuală. Majoritatea continuau să folosească distribuirea manuală. De fapt, repartizau dosarele cum vroiau ei”, a adăugat Gribincea.

Mecanismul actual de distribuţie

În anul 2012 a fost modificată legea, prin care distribuirea aleatorie nu se face de preşedinţii de instanţe, ci de o persoană special desemnată. Regula spune că există o persoană care înregistrează dosarele în cancelarie şi îi acordă un număr. Abia după acordarea acestui număr sistemul electronic distribuie dosarul la un judecător. „Acest sistem are câteva alternative, prin care face posibilă blocarea anumitor judecători în sistem. Aceasta se aplică atunci când judecătorul a examinat deja cauza respectivă, fiind bifat ca blocat, deoarece în momentul în care el a participat la judecarea anterioară a cazului, nu mai are dreptul să o facă. A doua situaţie în care se aplică blocarea este atunci când judecătorul se află în concediu sau pe fişă de boală”, precizează Vlad Gribincea.

Abateri

Preşedintele CRJM crede că deseori, la distribuţia dosarelor sunt blocaţi toţi judecătorii, cu excepţia unuia, la care trebuie să ajungă dosarul. Repartizarea se imprimă şi se anexează la dosar. Dar pe foaia respectivă nu este scris câţi judecători sunt blocaţi. „Şi atunci ce făceau persoanele desemnate să se ocupe de această repartizare? Distribuiau dosarul, imprimau, apoi scoteau blocajele. Această blocare este vizibilă la Centrul de Telecomunicaţii Speciale, organizaţia care gestionează baza de date”, spune juristul. El adaugă că CTS generează rapoarte lunare, care ajung la Consiliul Superior al Magistraturii, care poate vedea cine şi cum acţionează în fiecare instanţă. Vlad Gribincea ne-a oferit o situaţie de abuz. „Persoana care se ocupă de distribuirea dosarelor poate să introducă fişierul prima dată. Dacă nu-i place, aceasta anulează fişierul şi introduce cauza din nou spre redistribuie şi se ajunge la alt judecător deja. Este o şmecherie care se întâmplă mai rar, dar se întâmplă”.

Soluţii posibile

Preşedintele CRJM consideră că, pentru soluţionarea problemei, ar trebui ca blocarea judecătorilor în sistem să se realizeze în baza unor documente justificative. O altă soluţie poate fi aplicată tehnic. „Până la acordarea numărului dosarului, în calculator să fie deja indicate persoanele incompatibile. Atunci, în mod automat, sistemul va alege pe cine să blocheze.

Cazuri de fraudă

În prezent, a fost intentat un dosar penal pe numele unui magistrat de la Judecătoria Râşcani, care a manipulat sistemul. De asemenea, există o plângere pe numele vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii la CNA.

În adresarea lor, ONG-urile aşteaptă ca CSM să intervină, deoarece „în cazul în care toţi oamenii vorbesc şi CSM tace asta creează premiză să se considere că şi în alte instanţe există aşa ceva. Atunci cum CSM ar contribui la sporirea încrederii în justiţie, dacă ar lăsa zvonurile să genereze aparenţe?”, se întreabă Vlad Gribincea.

Adresarea către CSM a fost semnată şi de Amnesty International Moldova, Promo-LEX, Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi, Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Est-Europeană, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Programul Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Drept al Fundaţiei Soros-Moldova, Transparency International Moldova

„Este numai o bănuială” 

Contactat de Adevărul Moldova, Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut existenţa unor fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, dar spune că, atât timp cât acestea nu sunt demonstrate, rămân o bănuială. „Există informaţiile conform cărora ar fi fost comise careva fraude la distribuirea aleatorie a dosarelor. Însă acestea nu au fost verificate aşa cum prevede legea, cu finisarea unei note informative. Ceea ce s-a publicat în mass-media referitor la Curtea Supremă de Justiţie este numai o bănuială, care a generat multe dezbateri şi în cadrul CSM”, ne-a spus Visternicean. Cu toate acestea, magistratul afirmă că majoritatea membrilor CSM evită să discute despre acest subiect. „Eu am încercat să aduc la şedinţa ordinară problema distribuirii aleatorii a dosarelor, însă am fost respins de majoritatea membrilor. Ulterior, am încercat să propunem formarea unei comisii pentru a realiza verificarea respectivă, dar iarăşi a fost respins. CSM ar trebui să întreprindă careva măsuri, dar din păcate încă nu s-a făcut nimic. Eu sper ca acest apel al ONG-urilor va fi pus în discuţie la şedinţa CSM, care va reacţiona. Deoarece CSM este beneficiarul sistemului respectiv de repartizare aleatorie a dosarului, trebuie să ştie cum lucrează, dacă necesită perfecţionare. În opinia mea, nu trebuie să aşteptăm ca de acest lucru să se ocupe organele de drept. Asta ar însemna o ascundere de la responsabilitatea care îi revine CSM, transmisă la CNA sau Procuratură. Încălcarea de la Curtea Supremă de Justiţie este o abatere disciplinară a persoanei care va fi găsită vinovată. În acest caz pot fi aplicate toate sancţiunile disciplinare prevăzute de lege. Pedeapsa minimă disciplinară care poate fi aplicată este avertismentul, iar cea maximă - eliberarea din funcţie”, a declarat Dumitru Visternicean.