Posibilii succesori ai Papei Francisc. Numele vehiculate de presa internațională care ar putea ajunge în fruntea Vaticanului

Alegerea unui nou Papă este o perioadă de reflecție profundă și unitate pentru Biserica Catolică. Pentru că nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Coclavului ar putea fi ales. Totuși, câțiva par a fi favoriți în a ghida Biserica într-o lume aflată în continuă schimbare. Conclavul, colegiul cardinalilor care are 252 de membri are tradițiile și ritualurile sale specifice și garantează că procesul de selecție se desfășoară într-un mod solemn și bine structurat.

FOTO PAPA FRANCISC ÎN IRLANDA, ÎN 2018. SURSA: GETTY IMAGES

Pe 21 aprilie 2025, Papa Francisc a decedat la vârsta de 88 de ani, în urma unor complicații de sănătate, deschizând astfel calea pentru alegerea unui nou Suveran Pontif. Această pierdere marchează sfârșitul unui pontificat de 12 ani și intrarea Bisericii Catolice într-o perioadă de sede vacante, în care conducerea Bisericii este preluată de Colegiul Cardinalilor.

Ceremonia de înmormântare

Ceremonia de înmormântare a Papei Francisc va avea loc la aproximativ patru până la șase zile de la decesul său. După perioada de doliu, trupul Papei va fi expus în Bazilica Sfântul Petru pentru a permite credincioșilor din întreaga lume să își aducă un ultim omagiu. În ziua înmormântării, va avea loc o ceremonie solemnă în Piața Sfântul Petru, cu participarea cardinalilor, liderilor religioși și guvernamentali din întreaga lume.

După slujba de înmormântare, Papa va fi îngropat în cripta Sfântului Petru, un loc ce va deveni un simbol de reculegere și pelerinaj pentru toți catolicii.

 Perioada de doliu și organizarea conclavului

După începerea perioadei de sede vacante, are loc o perioadă de doliu care durează aproximativ nouă zile. În această perioadă, cardinalii sub 80 de ani se adună în Roma pentru a participa la congregațiile generale, în cadrul cărora se discută despre provocările cu care se confruntă Biserica și despre direcția viitoare a acesteia. Potrivit regulilor stabilite, conclavul trebuie să înceapă între 15 și 20 de zile de la începutul perioadei de sede vacante. Cardinalii vor fi izolați în Capela Sixtină, pentru a se asigura că procesul de alegere se face într-o atmosferă de liniște și fără influențe externe.

Posibilii succesori ai Papei Francisc

În presa internațională, mai mulți cardinali sunt considerați posibili succesori ai Papei Francisc. Printre aceștia se numără:

• Pietro Parolin (Italia): Secretar de Stat al Vaticanului, Parolin este considerat un diplomat abil și apropiat al Papei Francisc. La 70 de ani, Parolin este un candidat cu o viziune moderată, fiind văzut ca un lider stabil pentru Biserica Catolică în această perioadă de tranziție.
• Luis Antonio Tagle (Filipine): Fost arhiepiscop al Manila și actual prefect al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, Tagle este apreciat pentru carisma sa și angajamentul față de justiția socială, având un impact considerabil în rândul credincioșilor din Asia și nu numai.
• Peter Turkson (Ghana): Cardinal influent în Africa și fost președinte al Dicasterului pentru Dezvoltare Umană Integrală, Turkson este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul schimbărilor climatice și al luptei împotriva sărăciei, fiind un candidat puternic din partea lumii în dezvoltare.
• Matteo Zuppi (Italia): Arhiepiscop de Bologna și președinte al Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este văzut ca un lider care pune accent pe reconciliere și pace, având o abordare deschisă și orientată spre dialog.
• Sean Patrick O'Malley (SUA): Arhiepiscop de Boston și membru al Congregației pentru Doctrina Credinței, O'Malley este cunoscut pentru munca sa în combaterea abuzurilor sexuale în Biserică și pentru integritatea sa morală, fiind o figură de referință în ceea ce privește curățarea imaginii Bisericii.
• Cardinalul ungar Péter Erdő, în vârstă de 72 de ani, este arhiepiscop și a fost ales cardinal în 2003. Acondus Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa între 2006 și 2016. Este cunoscut pentru abordările sale conservatoare și pentru promovarea unității între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă. De asemenea, a fost apreciat pentru pozițiile sale ferme în apărarea valorilor tradiționale ale Bisericii.​

 Teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales în rolul de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul a fost în 1378. Deși sunt mulți candidați posibil, aceștia reflectă diversitatea geografică și teologică a Bisericii Catolice, fiecare având viziuni proprii asupra direcției viitoare a instituției.