Venezuela: rata inflaţiei explodează. Autorităţile pun sechestru pe lanţurile de hipermarketuri, acuzându-le că alimentează panica
0
Bolivarul, moneda naţională a Venezuelei, continuă să se devalorizeze rapid, cauzând o creştere galopantă a ratei inflaţiei. Preţurile bunurilor de consum au explodat, iar speculanţii nu au întârziat să apară. Autorităţile au pus sechestru pe 35 de magazine dintr-un lanţ de hipermarketuri pe care-l acuză că refuză să vândă produsele de pe stoc doar pentru a speria populaţia.
O cutie cu 36 de prezervative a ajuns să coste 750 de dolari în Venezuela, în timp ce un tub cu pastă de dinţi se vinde cu 4,48 dolari, transmite CNBC. Scumpirile exagerate nu se datorează însă doar deprecierii bolivarului, susţin autorităţile, care au început să ia măsuri împotriva celor pe care-i bănuiesc că fac speculă şi încearcă să se îmbogăţească în această perioadă dificilă.
Marţea trecută, guvernanţii de la Caracas au dispus impunerea unui sechestru pe 35 de magazine ale lanţului de hipermarketuri Dia a Dia. Directorii acestuia sunt acuzaţi că refuză să scoată la vânzare alimente şi produse pe care le au pe stoc, doar pentru a alimenta panica şi a putea creşte apoi preţurile. În mod similar, doi directori ai unui important lanţ de farmacii au fost arestaţi din cauza deficitelor de medicamente.
O elită lacomă a oamenilor de afaceri a pus stăpânire pe cantităţi uriaşe de bunuri de consum, susţine preşedintele Nicolas Maduro. Scopul acestei elite necunoscute este dublu: destabilizarea statului socialist şi obţinerea de profituri.
„Ocupaţia temporară a tuturor supermarketurilor Dia a Dia a fost dispusă pentru a proteja poporul venezuelan”, a declarat Diosdado Cabello, preşedintele Adunării Naţionale de la Caracas. În faţa magazinelor au fost mobilizaţi militari înarmaţi, membri ai Gărzii Naţionale.
Cu toate acestea, economişti din întreaga lume susţin că deficitele cu care se confruntă populaţia este o consecinţă directă a politicilor economice greşite duse de Maduro după ce a preluat puterea la moartea lui Hugo Chavez, în 2013.
1 kg mere - 18$ (69,4 lei)
1 litru de lapte - 5,14$ (19,8 lei)
1 pereche de blugi „de firmă” - 392$ (1.512 lei)
1 pereche pantori din piele - 486$ (1.875 lei)
1 pereche de adidaşi „de firmă” - 645$ (2.488 lei)
Veniturile Venezuelei au scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul evoluţiei nefavorabile a exporturilor de petrol. Dependenţa energetică a SUA de resursele Venezuelei a scăzut dramatic. Anul trecut, importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din Venezuela au scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani.
Importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din Venezuela au intrat pe o pantă descendentă în ultimii cinci ani. Scăderea masivă a fost determinată de trei factori, se arată într-o analiză „Financial Times”.
Volumul total al importurilor de ţiţei a scăzut în SUA datorită exploatării resurselor de gaze neconvenţionale. De asemenea, închiderea unei mari rafinării venezuelene din Insulele Virgine a dus la scăderea cantităţii de ţiţei pe care SUA o importă. În al treilea rând, Venezuela a început să importe cantităţi mari de benzină rafinată în SUA pentru a compensa un deficit local.
În septembrie 2012 - cele mai recente date disponibile - rafinăriile americane au livrat zilnic 196.000 de barili de benzină şi alte produse către Caracas, reprezentând un maxim istoric.
Agenţia Internaţională pentru Energie, arbitrul pieţei energetice din Vest, pune creşterea exporturilor SUA către Venezuela pe seama deficitelor înregistrate la rafinăriile Amuay şi El Palito. Prima, parte a complexului de rafinare Paraguana (care ocupă locul doi la nivel mondial, fiind depăşit doar de centrul Jamnagar din India), a fost grav afectată de o explozie în august 2012.
Practic, schimbarea relaţiilor comerciale înseamnă că acum din fiecare 10 barili de ţiţei pe care SUA îi importă din Venezuela, doi se întorc în Venezuela sub formă de produse petroliere. În septembrie 2012, 20% din consumul intern al Venezuelei a fost asigurat de americani.
Apoi, ieftinirea barilului de ţiţei în ultimele luni şi-a spus şi ea cuvântul. Câţiva mari exportatori vor avea dificultăţi majore în a-şi echilibra bugetele pe acest an, printre care şi Venezuela. Statele exportatoare îşi calculează bugetele naţionale pe baza preţului petrolului. În momentul în care acesta se ieftineşte, veniturile ţărilor vor fi evident mai mici. Dacă pentru ţări precum Norvegia şi Arabia Saudită asta nu reprezintă o tragedie, pentru ruşi, iranieni şi venezuelani – care nu se pot împrumuta de pe pieţe internaţionale de obligaţiuni guvernamentale – scăderea veniturilor va fi greu de acoperit în vistierii.
Pe lângă loviturile încasate de câţiva dintre marii exportatori, ieftinirea recentă a petrolului scoate la iveală faptul că puternica OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, care reuneşte ţările care dau aproximativ 40% din producţia mondială de petrol) nu mai poate controla la fel de uşor preţul petrolului.
Deşi la nivelul OPEC s-a discutat intens despre scăderea coordonată a producţiilor naţionale, strategia nu a fost încă aplicată. Pe de-o parte, lipsa de acţiune poate fi explicată prin strategia individuală a saudiţilor – care, între timp, se pare că au convins şi Kuweitul că varianta potrivită acum este compensarea pierderilor cauzate de ieftinire prin creşterea volumului vândut. Însă nicio altă ţară producătoare de petrol nu va suferi mai tare ca Rusia.
Moscova are de onorat promisiunile prin care a convins măcar o parte din populaţia Crimeei să i se alăture şi are nevoie să arate estului separatist al Ucrainei că nivelul de trai este mai ridicat în Rusia. Pentru toate acestea, de la achitarea salariilor şi pensiilor, operarea spitalelor şi a serviciilor publice, Kremlinul are nevoie ca preţul barilului de petrol să rămână la peste 110 de dolari. Orice ieftinire va însemna o gaură pe care Moscova n-o poate acoperi prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale, nici investiţii. Deja, o bună parte din rezervele băncii centrale au fost înghiţite de eforturile de a stabiliza cursul rublei, puternic afectat de ieşirile masive de capital din economia rusă.
[<a href="//storify.com/elenadumitru/venezuela-in-criz-dup-moartea-lui-chavez" target="_blank">View the story "Venezuela, în criză după moartea lui Chavez" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
