Situaţie explozivă în Brazilia, ţară lovită de simultan de toate tipurile de recesiune cunoscute în era postbelică FOTO VIDEO
0
Susţinătorii fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, acuzat de spălare de bani, s-au ciocnit joi cu protestatarii anti-guvernamentali adunaţi în faţa Palatului Prezidenţial, unde acesta a fost învestit ca şef de cabinet al preşedintelui Dilma Rousseff , poziţie care îi va garanta imunitate în faţa procurorilor. Ţara se confruntă cu toate tipurile de recesiune cunoscute în era postbelică.
Autorităţile braziliene au folosit spray-uri cu piper pentru a opri conflictele dintre cele două tabere de protestatari şi pentru a dispersa aproximativ 300 de manifestanţi ai opoziţiei, care încercau să forţeze intrarea în piaţa Palatului Prezidenţial din Brasilia, care a fost ocupată de alţi 300 de susţinători ai lui Lula da Silva.
Sute de protestatari anti-guvernamentali au blocat joi Bulevardul Paulista din Sao Paulo, cerând punerea sub acuzare a preşedintelui Dilma Rousseff şi arestarea lui Luiz Inacio Lula da Silvia.
De asemenea, mii de oameni au ieşit în stradă în Brazilia, miercuri noapte, pentru a protesta faţă de decizia preşedintelui Dilma Rousseff de a-l numi pe predecesorul său, Luiz Inacio Lula da Silva, şef de cabinet , deşi acesta este cercetat pentru corupţie. O interceptare telefonică arată că şefa statului a vrut astfel să îl protejeze pe mentorul său de justiţie a fost dată publicităţii.
Circa 5.000 de oameni au manifestat la Brasilia, în capitala ţării, în faţa Palatului Prezidenţial şi a clădirii Congresului. Ei au fluturat pancarte prin care cereau demisia lui Rousseff şi arestarea lui Lula.
Un judecător federal a emis ordonanţă preşedinţială pentru a bloca învestirea lui Lula da Silva în Guvern
Lula da Silva a primit funcţia deşi o ordonanţă presedinţială a fost emisă joi de către un judecător federal brazilian pentru a bloca învestirea fostului preşedinte Lula da Silva. „În contextul existenţei unei ameninţări la adresa exercitării libere a puterii judiciare. Acord ordinul preşedinţial pentru a suspenda nominalizarea lui Lui Inacio Lula da Silva”, şi-a argumentat judecătorul decizia.
Judecătorul însărcinat cu dosarul în care este vizat Lula a dat publicităţii miercuri discuţii telefonice interceptate între fostul şi actualul preşedinte.
“Observ că în unele convorbiri au discutat despre o încercare de a influenţa sau a obţine asistenţă din partea procurorilor sau instanţelor în favoarea fostului preşedinte”, a explicat judecătorul Sergio Moro.
Anchetatorii brazilieni îl acuză pe Lula da Silva şi pe soţia acestuia, Marisa Leticia Lula da Silva, că au evitat să declarea Fiscului o vilă luxoasă cu trei etaje de pe plaja Guaruja, care este înregistrată pe numele firmei de construcţie OAS. Drumul banilor duce mai departe spre gigantul petrolier Petrobras, care apare în acelaşi mega-dosar de corupţie cu firma de construcţii OAS.
Lula, care a condus Brazilia între 2003 şi 2010, a negat în repetate rânduri că ar fi proprietarul vilei luxoase de pe plaja Guaruja.
Cea mai gravă recesiune din ultimele decenii
Brazilia, una dintre cele mai mari economii emergente, are fără îndoială nevoie de reforme, însă recesiunea extremă cu care se confruntă această ţară nu poate fi pusă doar pe seama corupţiei şi a administraţiei supradi¬mensionate. Economia are probleme structurale.
Nenorocul Braziliei derivă din faptul că ţara suferă, în mod simultan, de toate cele trei tipuri principale de recesiune care au fost înregistrate în economia mondială postbelică, explică Paul Temperton, director al New York Institute of Finance, într-o scrisoare publicată de Financial Times.
Primul tip, caracteristic econo¬miilor dezvoltate până la criza finan¬ciară mondială, este o recesiune generată de rate mai ridicate ale dobânzii. Factorul determinant al unei astfel de înăspriri este în mod tipic inflaţia în creştere, iar creşterea ratelor dobânzii este în mod normal excesivă, ducând la o recesiune înainte ca inflaţia să fie adusă sub control.
Brazilia se încadrează clar în acest model. Inflaţia din această ţară a avansat constant de la 6,5%, când preşedintele Dilma Rousseff a venit pentru prima dată la putere în ianuarie 2011. Banca centrală, independentă şi cu o ţintă de inflaţie de 6,5%, şi-a majorat rata cheie de 17 ori de la începutul anului 2013, până la 14,15%. Inflaţia a continuat totuşi să crească, până la 10,4% în februarie.
Al doilea tip, înregistrat în multe economii dezvoltate în timpul şi după criza financiară, este o recesiune generată de eforturile de reducere a datoriilor după un boom al creditului.
Datoriile gospodăriilor au crescut rapid în ultimii ani, avansând cu 14% în ultimii 7 ani. Deşi nu la fel de mare ca în multe economii dezvoltate, datoria, dublată de rate ridicate ale dobânzii au sporit dramatic povara rambursării. Nivelul datoriei guvernamentale a urcat de asemenea. Capacitatea şi apetitul asumării de noi datorii în toate sectoarele economiei braziliene sunt acum dramatic reduse.
Al treilea tip de recesiune cu care se confruntă Brazilia apare atunci când preţurile exporturilor unei ţări scad relativ la preţurile de import. Acesta este tipul de şoc care a survenit în economiile dezvoltate în timpul celor două crize petroliere din anii ’70.
Puţine economii au neşansa de a se confrunta cu toate cele trei tipuri de recesiune în acelaşi timp, arată Paul Temperton.
Se încarcă comentariile...
